Bănci și Asigurări

Datoria externă a băncilor s-a plafonat anul trecut la 23 de miliarde de euro. De ce nu mai au nevoie băncile de finanţări externe?

Datoria externă a băncilor s-a plafonat anul trecut la 23 de miliarde de euro. De ce nu mai au nevoie băncile de finanţări externe?

Autor: Claudia Medrega

20.02.2012, 00:05 948

Evoluţia arată că încrederea băncilor în economia românească nu s-a deteriorat semnificativ în 2011, iar pentru acest an se anticipează o menţinere relativ constantă a fluxurilor externe de capital sau chiar o uşoară scădere, în opinia analiştilor.

Datoria externă pe termen scurt a băncilor a ajuns la sfârşitul lunii decembrie la 7,4 mld. euro, cu 362 milioane de euro peste valoarea de la finele anului 2010. Faţă de T3 2011 s-a înregistrat o scădere modică, de 78 mil. euro. În schimb, datoria externă pe termen lung a coborât cu 314 mil. euro faţă de 2010, până la 15,3 mld. euro, potrivit datelor BNR.

Trendul divergent poate să indice fie apropierea de scadenţă a unor linii de finanţare, care astfel "trec" de la datoria pe termen lung la datoria pe termen scurt, fie schimbarea unor credite pe termen lung în împrumuturi pe termen scurt din cauza înrăutăţirii percepţiei de risc.

"Deşi structura pe scadenţe a datoriei băncilor era uşor mai bună la finalul anului 2010 (datoria pe termen lung având atunci o pondere uşor mai mare), cred că cel mai interesant aspect al acestor date este faptul că datoria externă totală a băncilor a rămas relativ neschimbată faţă de valoarea de la finalul anului 2010. Acest lucru sugerează că încrederea băncilor în economia României nu s-a deteriorat semnificativ pe parcursul anului trecut", a comentat Vlad Muscalu, economist la ING Bank.

Totuşi, o deteriorare marginală a acesteia este posibilă având în vedere că datoria externă a acestor entităţi nu a avansat în acelaşi ritm cu activitatea economică - aceasta scăzând la 17% din PIB proiectat de la aproximativ 18,5% din PIB în 2010, a mai spus Muscalu.

La rândul lui, analistul Dragoş Cabat consideră că este posibil ca în acest an să se înregistreze o plafonare sau chiar scădere a finanţărilor externe, comparativ cu 2011, atât în cazul băncilor, cât şi la nivelul companilor.

Aproape de maximul din 2008

Datoria externă pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi la sfârşitul lui 2008, a oscilat spre sfârşitul anului trecut în jurul a 22-23 mld. euro, aproape de maximul înregistrat în 2008.

Datoria externă pe termen scurt reprezintă împrumuturile luate din străinătate de stat, bănci şi companiile private care trebuie returnate în următoarele 12 luni.

Datoria externă pe termen scurt totală a urcat în decembrie 2011 la 22,9 mld. euro, după ce în lunile octombrie şi noiembrie a înregistrat un recul de 1,1 mld. euro. Comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului 2010, datoria externă pe termen scurt a crescut cu 3,4 mld. euro. Ponderea datoriei externe pe termen scurt a ajuns la 23,3%, reprezentând un vârf al ultimilor trei ani, însă sub recordul de 28,4% înregistrat în 2008.

Dacă în 2008 datoria externă pe termen scurt creştea în principal ca urmare a liniilor de finanţare atrase de sectorul bancar, din 2009 îndatorarea externă s-a mutat de pe traiectoria sectorului privat la nivelul sectorului guvernamental. Astfel, cea mai mare ameninţare rămâne viteza de creştere a datoriei publice, atât interne, cât şi externe.

Ce s-a întâmplat cu îndatorarea companiilor

În cazul companiilor se observă o reducere a îndatorării externe pe termen lung cu 1,4 mld. euro faţă de decembrie 2010, în timp ce datoria externă pe termen scurt s-a majorat cu aproape 2 mld. euro. Pe total, îndatorarea externă a companiilor a urcat anul trecut cu 422 mil. euro, la 24,7 mld. euro.

"Datele statistice arată ca datoria externă a sectorului privat (bănci şi alte sectoare) a rămas aproape neschimbată la finalul anului 2011 faţă de 2010. Evoluţia confirmă scenariul nostru conform căruia şi în 2012 fluxurile externe de capital privat se vor menţine relativ constante, iar România ar trebui să mizeze pe atragerea de fonduri europene structurale", a comentat Eugen Sinca, analist la BCR.

Capacitatea fondurilor europene de a susţine creşterea economică este superioară altor tipuri de capital (atât privat, cât şi public, autohton sau extern) prin stimularea productivităţii totale a factorilor în sectoare orientate către export sau prin susţinerea investiţiilor în infrastructura rutieră, a mai spus Sinca.

Cât s-a îndatorat Guvernul

Pe componenta îndatorării statului se constată o majorare a împrumuturilor pe termen lung, cu 3,2 mld. euro, la 20,3 mld. euro, în timp ce împrumuturile externe pe termen scurt au urcat cu doar 441 mil. euro. Datoria externă totală a Guvernului a ajuns anul trecut la 22,2 mld. euro, cu 3,7 mld. euro peste nivelul din decembrie 2010.

La sfârşitul lui 2008 datoria externă asumată de stat era de sub 11 mld. euro, reprezentând mai puţin de 15% din datoria totală.

"Creşterea datoriei externe a Guvernului pe termen lung poate fi benefică din perspectiva diversificării resurselor şi extinderii maturităţilor pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice prin emisiuni pe pieţele internaţionale. Totodată, se remarcă un interes în creştere al nerezi­den­ţilor pentru titlurile emise în lei de Ministerul de Finanţe", a mai spus Sinca.

Datoria externă totală, aproape de 100 mld. euro

Datoria externă a României a urcat anul trecut la 98,6 mld. euro, fiind în creştere cu 6,6% faţă de nivelul din 2010, respectiv cu 21% comparativ cu 2009.

De la începutul crizei, România s-a îndatorat la extern cu peste 26 mld. euro.

Mai mult de jumătate din creşterea datoriei externe totale de anul trecut a fost sub formă de datorie pe termen scurt.

AFACERI DE LA ZERO