În acest răstimp, datoria pe termen scurt coborâse până la unminim de 15 miliarde de euro, în ianuarie 2010, nivel nemaivăzut dela începutul lui 2007. De atunci însă a reluat trendul crescător.Doar din noiembrie anul trecut şi până în aprilie stoculîmprumuturilor a urcat cu un miliard de euro.
"În trimestrul întâi, pentru care avem date detaliate, creştereadatoriei externe pe termen scurt a fost determinată de majorareaîmprumuturilor Guvernului. Datele arată că străinii au cumpărataproximativ 28% din certificatele de trezorerie emise în trimestrulîntâi. Certificatele de trezorerie au fost atractive pentruinvestitorii străini deoarece randamentele au fost bune (6,75% înmedie în trimestrul I 2011), leul s-a apreciat, iar statul esteentitatea cu cel mai mic risc dintr-o ţară", spune Dan Bucşa,economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.
BNR prezintă lunar doar date privind volumul total al datorieiexterne pe termen scurt, în timp ce datele detaliate suntprezentate doar cu o frecvenţă trimestrială.
Bucşa remarcă faptul că în primul trimestru, cu excepţiastatului, nicio altă categorie de agenţi - BNR, băncile comercialesau companiile private - nu şi-a majorat îndatorarea externă.
Totuşi, grosul datoriei externe pe termen scurt rămâne în contulbăncilor, care în anii de boom aduceau fonduri de la băncile-mamădin străinătate pentru a finanţa acordarea de credite pe planlocal. Finanţările pe termen scurt erau preferate datorităcosturilor foarte mici, ceea ce conferea un avantaj în lupta pentrucotă de piaţă.
Astfel, băncile aveau la sfârşitul lunii martie fonduriatrase din străinătate de 6,7 miliarde de euro, în scădere totuşicu circa 300 de milioane de euro faţă de luna decembrie din 2010.În schimb, băncile au tras finanţări pe termen lung în primultrimestru, astfel că datoria externă totală a lor a urcat cu peste200 de milioane de euro, la 22,95 miliarde de euro.
Companiile şi-au menţinut aproape constante datoriile externe petermen scurt în primul trimestru, la 4,6 miliarde de euro. Înschimb, Guvernul şi-a majorat datoria cu mai bine de 700 demilioane de euro, până la 2,2 miliarde de euro.
"Atât timp cât randamentele vor rămâne ridicate, nu cred că vaexista o problemă cu rostogolirea datoriei. În eventualitateacreşterii accentuate a riscurilor suverane în Europa, investitoriistrăini ar putea cumpăra mai puţine titluri de stat româneşti", maispune Bucşa.
Datoria, cât 59% din rezerva BNR
După saltul rapid din ultimele luni, datoria pe termen scurt aajuns să reprezinte 59% din rezerva valutară a BNR, de 32,7miliarde de euro. Ponderea a crescut vizibil faţă de minimul de 53%din 2010, deşi între timp BNR şi-a majorat rezerva prinîmprumuturile luate de la FMI.
Raportul este încă departe de vârful de 88%, atins în noiembrie2008, când analiştii străini avertizau că BNR ar risca să îşiepuizeze întreaga rezervă dacă ar încerca să acopere ieşirile devalută, în eventualitatea unei sistări a finanţării străine. Acestscenariu a speriat investitorii, care s-au retras din România, întimp ce speculatorii au pariat pe o depreciere abruptă aleului.
Creşterea datoriei externe pe termen scurt a trecut practicneobservată de BNR în anii de boom. Banca Naţională urmărea peatunci adecvarea rezervei valutare doar în funcţie de acoperirea înluni de import, un raport care se afla la un nivel mai mult decâtconfortabil. În aceste condiţii, rezerva a rămas relativsubdimensionată faţă de o datorie pe termen scurt umflată relativbrusc.
Dacă în 2008 analiştii străini subliniau că o bună parte dinrezerva BNR este reprezentată de rezervele minime obligatorii învalută ale băncilor comerciale - sume care de fapt nu îi aparţineau- pentru a arăta că există limitări în capacitatea de intervenţie,de data aceasta cei mai pesimişti notează că aproape o treime dinrezervă este dată de împrumutul de la FMI. Aceste sume au înlocuitde fapt sumele eliberate prin reducerea rezervelor minime pentrubăncile comerciale. BNR consideră însă că sumele nu pot fi tratatediferit, atât timp cât se află în conturile sale. Împrumutul de laFMI urmează să fie rambursat în perioada 2012-2015.
Dan BucŞa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank: Întrimestrul întâi, pentru care avem date detaliate, creştereadatoriei externe pe termen scurt a fost determinată de majorareaîmprumuturilor Guvernului. Datele arată că străinii au cumpărataproximativ 28% din certificatele de trezorerie emise în trimestrulîntâi. Certificatele de trezorerie au fost atractive deoarecerandamentele au fost bune, iar leul s-a apreciat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
