Deşi specialştii spun că femeile nu sunt excluse la recrutarea de top în bănci, cazurile în care o femeie a ocupat o funcţie de CEO într-o bancă sunt foarte puţine. În schimb, în alte sectoare există femei-CEO care ocupă această funcţie de ani buni: Mariana Gheorghe (Petrom), Monica Iavorschi (Arctic), Severina Pascu (UPC) sau Cornelia Coman (ING Asigurări de viaţă) sunt doar câteva exemple de femei care au reuşit să conducă businessuri de zeci şi chiar sute de milioane de euro, cu mii de angajaţi şi cu puternici competitori - într-o lume a liderilor dominată de bărbaţi.
Sunt evitate femeile la recrutare pentru poziţii de CEO în bănci? "Nu cred că sunt evitate, ci au mulţi competitori bărbaţi, cu competenţe profesionale excelente şi cu prag de anduranţă crescut în condiţiile actuale. Networking intens, solicitare profesională 10- 14 ore pe zi, minimum 3 - 4 zile pe săptămână şi nu numai sunt doar câteva dintre criteriile dure pentru a ajunge să fii selectat pentru un asemenea rol", este de părere Mihaela Damian, country manager al firmei de executive search SpenglerFox, parte a grupului irlandez Grafton.
România nu se diferenţiază însă de practicile folosite la nivel internaţional. Deutsche Bank, spre exemplu, cea mai mare bancă din lume după active în 2011 (de peste 2.800 mld. $) nu are nicio femeie în boardul de conducere. La fel se întâm plă şi în cazul grupurilor internaţionale Raiffeisen şi Erste. Totuşi, în boardul Société Générale sunt 7 bărbaţi şi 3 femei, în timp ce în boardul UniCredit sunt 18 bărbaţi şi 3 femei.
"Vinovată este atitudinea societăţii contemporane care insistă asupra figurii materne ca figură centrală în dezvoltarea familiei. Vinovaţi sunt acei bărbaţi care încă mai fac afaceri în saună, la golf, în jacuzzi şi la meciul de basketball. Vinovate sunt femeile care se complac în postura de reprezentante ale sexului slab. Vinovate sunt guvernele care nu reglementează proporţiile de distribuţie a genului", explică Rudolf Fedorovici, regional representative al Odgers Berndtson, una din cele mai mari firme de executive search la nivel internaţional.
În România s-a înfiinţat recent şi o asociaţie profesională a femeilor cu funcţii de top în mediul de business. PWN România, care face parte din federaţia European Professional Women's Network, reprezintă o comunitate profesională a femeilor de business şi are scopul promovării profesionale a femeilor, având drept obiectiv principal progresul sustenabil al femeilor în carieră/poziţii de top-management.
"Numărul doamnelor care se găsesc în bordul băncilor din România este important. Este foarte adevărat ca prezenţa bărbaţilor în astfel de poziţii, în bănci, este covârşitor mai numeroasă, dar, deşi asociaţia noastră nu deţine statistici, totuşi apreciem că, în general, situaţia din România cu privire la accesul femeilor în poziţii de top se încadrează în trendul statelor dezvoltate din Europa", spune Carmen David, VP International Networks Cooperation& Founding Member of PWN România.
În cadrul asociaţiei sunt membre femei care au deţinut sau încă deţin poziţii de top-management în bănci sau instituţii financiare, cum ar fi Manuela Plăpcianu - fost CEO al Bancpost, Antoaneta Curteanu - CEO UniCredit Leasing sau Virginia Oţel, VP Garanti Leasing.
"Femeile rămân excelent poziţionate în zona de motivare şi performanţă a echipelor din zona de reţele bancare şi risc management, sunt multe exemple de femei cu funcţii de vicepreş edinte în bănci", adaugă Mihaela Damian.
Specialiştii spun însă că în Statele Unite există divizii specializate ale marilor jucători din piaţa de consultanţă care oferă asistenţă clienţilor pentru asigurarea diversităţii de gen. "În SUA, dacă o companie este acuzată în justiţie de politici discriminatorii, unul dintre primele gesturi ale procuraturii este verificarea statistică a diversităţii: bărbaţi vs. femei, distribuţia diferitelor categorii de vârstă, distribuţia rasială etc. Dacă nu poţi dovedi că faci eforturi semnificative în sensul respectării principiilor de diversitate, rişti ca juraţii să considere aceasta ca un factor agravant", mai spune Fedorovici.
Sistemul bancar, o lume condusă de bărbaţi
În prezent, nicio bancă mare din România nu are un CEO-femeie. Ilinca Rosetti este directorul general al ProCredit Bank, o bancă de dimensiuni mici, din august 2010 până în prezent, după ce anterior a ocupat o funcţie similară în cadrul filialei din Moldova.
Şi Crina Cosma, director general adjunct în Banca Românească, a ocupat timp de un an poziţia de CEO interimar în bancă, până la venirea lui Marinos Stratopoulos (în 2010). De asemenea, Ilinca von Derenthal a fost CEO pentru România la Bank Gutmann, fiind cea care i-a asistat în dezvoltarea operaţiunilor de la Bucureşti.
Însă în sistemul bancar sunt foarte multe femei care au avut sau care au funcţii importante: Oana Petrescu (fostul vicepreşedinte executiv al BCR), Alina Drăgan (vicepreşedinte executiv de resurse umane în cadrul UniCredit), Magdalena Manea (vicepreşedinte al RBS Bank), Gabriela Nistor (director executiv retail banking la Banca Transilvania) sau Nevenca Doca (director executiv de resurse umane Banca Transilvania).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
