Bănci și Asigurări

De ce magazinele nu au niciodată suficient mărunt?

De ce magazinele nu au niciodată suficient mărunt?

Autor: Ciprian Botea

15.09.2010, 23:55 405

De câte ori vi s-a întâmplat să plecaţi de la casa de marcat cuo bomboană în locul restului de câţiva bani pe care vânzătorul arfi trebuit să vi-l returneze la cumpărăturile plătite? Adeseorivânzătorii nu au suficient "mărunt" în casele de marcat pentru aacorda restul la plata cumpărăturilor de mică valoare, cu toată cădatele oficiale arată creşteri anuale de două cifre ale număruluimonedelor aflate în circulaţie.

Monedele raportate de BNR ca fiind în circulaţie sunt însă demulte ori blocate chiar de consumatori, fie din comoditate, fiepentru a evita reacţia negativă a comercianţilor în momentul încare plătesc cu mai multe monede.

"Cred că am cel puţin o jumătate de kilogram de monede acasă,iar câteodată mai iau din ele pentru un bilet de autobuz sau pentruo cafea de la metrou, dar de cele mai multe ori mă limitez lamaximum zece monede pentru că nu pot pleca din casă cu"kilogramele" de bani după mine. În plus şi la ghişeul de la metroudacă îi plăteşti casierei o cartelă de două călătorii doar cumonede de zece bani se uită cam urât la tine", spune Alina, 31ani.

Pe de altă parte, nici companiile nu solicită de la băncicupiuri de valoare mică, deşi BNR a eliberat anul trecut la cerereainstituţiilor de credit 320 de milioane de monede.

"Nu există o penurie de monede emise de BNR, ci o comoditate aagenţilor economici, care nu solicită şi nu doresc să ridice acestecupiuri", spun reprezentanţii BCR, cea mai mare bancă locală dupăactive.

Banca Naţională pune în circulaţie monede doar la solicitareabăncilor comerciale, care la rândul lor primesc cereri de laclienţi. Astfel, dacă interesul comercianţilor pentru monedă estescăzut, atitudinea lor se repercutează asupra posibilităţii deacordare a restului.

Slaba circulaţie a monedelor este indicată şi de un dezechilibrusemnificativ între plăţile în monede efectuate de BNR şi încasărileîn monede înregistrate de banca centrală.

Astfel, anul trecut doar 13% din cele 320 de milioane de monedeeliberate s-au întors în casieria instituţiei.

Comparativ, încasările în bancnote ale BNR au înregistrat 854 demilioane de cupiuri, cu 5% mai mult decât plăţile efectuate.

BNR: Raportul dintre cantitatea de monedă şi populaţiaţării este aproape de media europeană

Banca Naţională sesiza totuşi, în raportul anual pe 2009,creşterea cererii pentru monede, evoluţie pe care o punea pe seamageneralizării unei atitudini corecte în rândul comercianţilor înceea ce priveşte acordarea restului. La sfârşitul lui 2009, numărulmonedelor aflate în afara sectorului bancar era cu 25% mai maredecât în decembrie 2008.

"Nivelul ridicat al cererii de monedă metalică de pe piaţă afost determinat inclusiv de extinderea utilizării echipamentelorautomate de distribuire a produselor alimentare de mică valoare",mai notează raportul BNR.

Reprezentanţii Băncii Naţionale afirmă că monedele existente înprezent în circulaţie, raportat la populaţia ţării, înregistreazăun nivel similar mediei europene.

"Cantităţile de monedă existente în acest moment în sferacirculaţiei, raportate la populaţia ţării, sunt similare celorexistente în restul Europei şi, în mod normal, nu pot perturba bunacirculaţie monetară, decât în situaţia în care, din diverse motive,se evită relaţia obligatorie dintre agentul economic şi instituţiabancară", au comentat ieri reprezentanţii BNR la solicitareaZF.

La sfârşitul lui 2009, fiecărui român îi reveneau 64 de monededin cele aflate în circulaţie.

Circa 40% din monedele aflate în circulaţie la sfârşitul lui2009 erau cupiuri de 10 bani, fiind urmate de cupiura de 5 bani, cuo pondere de 30% în total. În timp numărul monedelor aflate încirculaţie a crescut cu 25%, valoarea totală a acestora aînregistrat un avans de doar 16% în condiţiile unei scăderi aponderii monedelor de 50 de bani în cantitatea totală.

Totodată, datorită circulaţiei restrânse, cantităţile de monededeteriorate au fost foarte mici, astfel că BNR nu a organizat nicioacţiune de distrugere a acestora pentru a fi înlocuite cu monedenoi. Comparativ, numărul bancnotelor distruse pentru a fi înlocuitea fost de aproape 65 de milioane de cupiuri, majoritatea de 1 leu,5 lei şi 10 lei

Teoretic BNR pune suficiente monede în circulaţie, însă de multeori acestea rămân uitate în puşculiţe