Bănci și Asigurări

De ce vrea domnul senator Zamfir să modifice legea BNR

De ce vrea domnul senator Zamfir să modifice legea BNR

Autor: Adrian Vasilescu

28.03.2018, 00:05 1601

Agenţiile de presă au relatat că senatorul liberal Daniel Zamfir a redepus, la finalul săptămânii trecute, iniţiativa parlamentară privind eliminarea din legea statutului BNR a articolului ce prevede că „membrii conducerii Băncii Naţionale au imunitate civilă şi penală”. Iniţiativă pe care a depus-o şi în anul 2016, dar a fost clasată. Aşa că, revine acum, motivând că articolul în cauză (articolul 25 din Legea 312/2004) ar statua un regim privilegiat pentru salariaţii BNR, instituind „un nou tip de imunitate”.

De fapt, nu întreg articolul 25 este contestat, ci doar alineatul 3. Îl reproduc, înainte de a-l analiza, pentru ca, parcurgându-i dispoziţiile, cititorii să-şi poată face propria lor judecată. Citez: “Membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinţă sau fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere prudenţială”. Acest articol are în vedere bunele practici europene şi legislaţia UE. Abrogarea lui ne-ar îndepărta de zona euro în loc să ne apropie, mai ales că una dintre condiţiile aderării este convergenţa juridică.

În opinia domnului Zamfir, potrivit acestui articol, „membrii conducerii Băncii Naţionale au imunitate civilă şi penală”… O imunitate generală, s-ar înţelege din expunerea de motive, care le-ar acoperi întreaga activitate, scutindu-i de orice răspundere civilă şi penală. Cum însă articolul 25, alineatul 3, are în vedere nu doar conducerea (nu doar „membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale”), ci… „şi personalul”, ar însemna că toţi salariaţii BNR au imunitate? Curat… neconstituţional deci, argument ce ar putea convinge Parlamentul să modifice legea.

Dacă vom citi însă mai departe, vom vedea că legea face o precizare extrem de importantă. Pentru că nu se referă la toţi salariaţii BNR, de la guvernator la personalul de pază, ci exclusiv la salariaţii „cu atribuţii de supraveghere prudenţială”.

E un privilegiu? NU! E o prevedere legală menită să întărească activitatea de supraveghere. Iar legea nici măcar nu se referă la toate împrejurările, ci numai la cazurile când supraveghetorii se află în exerciţiul atribuţiilor de supraveghere. Exclusiv. Dar asta nu-i imunitate. La BNR nu are nimeni imunitate. Niciun fel de imunitate.

Ce mai spune legea? Că membrii CA al BNR şi supraveghetorii, în exercitarea atribuţiilor de serviciu în domeniul supravegherii, nu răspund civil sau penal în anumite condiţii prevăzute expres în articolul 25, alineatul 3. Şi nu pentru că ar avea imunitate. Dacă e obligatoriu să intervină trimiterea în judecată... unde-i imunitatea?

E limpede, nu există niciun fel de imunitate. Pentru că are loc un proces. O judecată. Iar judecătorului, care este independent şi se supune numai legii… legea îi cere să constate: 

1) dacă fapta aflată pe rolul instanţei este legată, potrivit legii, de atribuţii de supraveghere prudenţială;

2) şi dacă speţa se referă la îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt aflat în legătură cu aceste atribuţii de supraveghere;

3) în plus şi esenţial: dacă îndatoririle de supraveghere au fost îndeplinite “cu bună-credinţă şi fără neglijenţă”.

Dacă judecata constată că s-au întrunit toate aceste cerinţe, „în condiţiile legii”, atunci răspunderea civilă sau penală va fi înlăturată! Ca măsură de protecţie; şi de dreaptă aplicare a legii! Altfel, răspunderea civilă şi penală nu este înlăturată.

De ce o astfel de prevedere? Plec de la o stare de fapt. Să presupunem că supraveghetorii, în urma verificărilor făcute, constată că banca nu mai poate fi lăsată să atragă depozite ori să nu mai dea credite… Ori şi una, şi alta. De ce? Pentru că banca a încălcat flagrant regulile şi normele de creditare, punând instituţia şi, totodată, punându-i pe cei care primesc credite în faţa unui risc sever de creditare. Analiza profesională şi legală impunând ca băncii în cauză să-i fie ridicat dreptul de a mai da credite. Şi de a lua depozite.

Pe domnul Zamfir, care învinuieşte Banca Naţională că ar proteja băncile comerciale, iată-l acum protector al băncilor. Pentru că îi poziţionează pe supraveghetorii BNR – dacă iniţiativa domniei sale va duce la abrogarea articolului 25 – între ciocan şi nicovală. Dacă ar omite să ia decizia ce se impune şi ar face asta cu rea-credinţă, de exemplu, cu gândul ascuns de a proteja banca, în condiţiile în care articolul 25 va continua să fie în vigoare, nimic nu-l scapă de pedeapsă. Dacă însă decizia supravegherii e luată cu bună-credinţă, banca sancţionată pierde din profit şi dă în judecată supravegherea BNR, iar articolul 25 fiind abrogat banca ar câştiga procesul… despăgubirea ce-i va fi cerută se poate ridica la sume uriaşe. Aşa că supraveghetorii ar putea fi tentaţi să nu rişte.

Legea actuală, însă, îi impune judecătorului ceea ce de fapt ar fi normal să facă, dar ar putea să nu facă fiindcă nu-i cere legea! Şi anume:

1) dacă în cursul judecăţii este constatată buna-credinţă;

2) şi este înlăturată neglijenţa;

3) nu există răspundere: nici penală şi nici civilă!

Legea actuală are două scopuri: 1) să înlăture motivele subiective care ar putea împiedica aplicarea legii; 2) să protejeze supraveghetorul, dacă e de bună-credinţă şi acţionează fără neglijenţă! Şi, totodată, să nu-l protejeze, dacă a acţionat cu rea-credinţă şi/sau cu neglijenţă.

Unde vede domnul Zamfir, în formularea actuală a legii… imunitatea?

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO