Bănci și Asigurări

De la boom la prăbuşire, către îmblânzirea pieţei

De la boom la prăbuşire, către îmblânzirea pieţei

Autor: Sergiu Manea

07.07.2015, 00:06 1206

Mitul spulberat #1 – Operarea diferitelor modele de corporate banking în Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, s-a dovedit a fi distrugătoare de valoare.

Adevărul este că depinde foarte mult de ce parte a ciclului economic priveşti. Lichiditatea abundentă şi finanţarea ieftină în valută s-au întâlnit cu nevoile naturale de  finanţare ale acestei zone (retehnologizare, dezvoltarea infrastructurii şi a domeniului imobiliar, capital de lucru pentru a satisface comezile din Europa de Vest).  Componenta periculoasă s-a dovedit pariul prea accentuat făcut pe finanţarea bazată pe active, precum şi trecerea cu vederea a capitalizării firave a companiilor locale.


Mitul spulberat #2 – Activitatea de corporate banking pe aceste pieţe va avea nevoie de o perioadă îndelungată pentru a genera din nou profituri sustenabile.

Realitatea este exact invers. Acele nevoi naturale de finanţare ale acestor pieţe au rămas intacte. Dacă băncile locale vor putea identifica o paradigmă de creditare corectă şi prudentă, există un potenţial semnificativ pentru a crea valoare economică, nu în ultimul rând în baza premisei că aceste pieţe regionale se află pe un trend de interconectare accelerat.


Mitul spulberat #3 – Trebuie să aşteptăm întoarcerea vremurilor bune.


În fapt, întoarcerea la „anii de aur“ este mai mult decât rezistenţa în a digera volumele de împrumuturi neperfor mante. De la boom la prăbuşire, către îmblânzirea pieţei ar trebui să învăţăm lecţia de a nu folosi finanţare ieftină pentru a „umfla“ bilanţul unor clienţi cu un cashflow neclar. Dacă mai luăm în considerare şi faptul că suntem  confruntaţi cu un mediu de dobânzi real negative precum şi faptul că în aceste circumstanţe nu mai există în fapt o valoare de timp a banilor, ar trebui să ne abţinem să  ne asumăm şi mai mult risc doar pentru a recupera profituri pierdute. În esenţă ar trebui să ne întoarcem la bază.

Încotro, totuşi? Câteva principii O ţintă clară pentru sistemul bancar ar trebui să fie companiile din sectoare strategice şi infrastructură. De asemenea, rolul de bază al sistemului ar trebui să fie sprijinul acordat reţelelor de furnizori şi a fluxurilor de export. Printre aceştia se găsesc companii, care şi pe parcursul crizei au reuşit să facă faţă presiunilor de pe piaţă, şi-au menţinut cifra de afaceri chiar fără să apeleze la finanţare bancară. Este rolul sistemului bancar să sprijine aceşti actori pentru a trece la următorul nivel.

Cu toate acestea, identificarea şi înţelegerea pungilor de competitivitate economică nu este îndeajuns. Adaptarea  sistemului bancar la noua realitate de piaţă şi ciclu economic ţine obligatoriu de revizuirea fluxurilor de creditare, dezvoltări tehnologice majore, integrarea big data şi a soluţiilor de customizare a serviciilor pentru categorii  de clienţi, precum şi, în mod particular, investiţii substanţiale în pregătirea, testarea şi certificarea bancherilor corporate. Prezenţa locală şi apetitul de risc trebuie să fie însoţite de capacitatea structurală de asigurare a unei intermedieri financiare inteligente. De aici vor veni atât profiturile noastre, cât şi valoarea economică pentru clienţi, iar, ulterior, un mediu economic competitiv şi prosper.

Nu în ultimul rând, succesul nostru, al întregului sector, depinde fundamental de înţelegerea ciclurilor de viaţă ale afacerilor clienţilor noştri şi a industriilor în care ei activează. În acest sens, este fundamental să ne abţinem, ca bancheri, să compensăm slăbiciunile operaţionale ale afacerilor pe care le finanţăm prin arbitrajul între monedele de finanţare, iar creditarea să ţină loc de capitalizare. De la boom la prăbuşire, către îmblânzirea pieţei eu am rămas totuşi optimist. Limitele de creditare pe care le aprob în fiecare săptămână sunt în creştere, aşa cum este şi calitatea portofoliului nou de finanţări corporate.


Rămân însă îngrijorat de un aspect. Este vorba despre cum poate întregul sistem bancar să ajute economia pentru a evita capcana veniturilor medii şi a competitivităţii determinată de costurile scăzute ale forţei de muncă. Pentru România este critic să treacă de la asamblare la desen şi la design. Cred ca acesta este un aspect pe care strategiile comerciale ale băncilor locale încă nu îl surprind îndeajuns de consistent. Iar sprijinul lor ar trebui să fie cât se poate de activ în tranziţia modelului economic către cicluri de inovaţie din ce în ce mai rapide şi mai ancorate în cercetare fundamentală. Către clustere industriale care îşi dezvoltă platforme comune de competitivitate.


Deja vorbim de banking 3.0.


SERGIU MANEA este vicepreşedinte corporate banking şi pieţe de capital în cadrul BCR

AFACERI DE LA ZERO