"O să vedeţi că o să mergem pe un anumit segment al controalelor, unde procesul verbal, va trebui să modificăm procedura, evident, unde procesul verbal al structurii de antifraudă, în exercitarea controlului operativ, va fi temei pentru încheierea unui raport de inspecţie fiscală şi emiterea deciziei de impunere (...) Antifrauda, ca structură de control operativ, că nu e inspecţie fiscală, este impropriu ce am zis RIF (raport de inspecţie fiscală - n.r.), o să îl denumim altfel, va putea fi temei al emiterii deciziei de impunere pe anumite segmmente de activitate, pentru că nu are rost să mai plimbăm şi inspecţia până acolo, dacă sunt lucruri constatate cert. Vom modifica cadrul de reglementare procedurală", a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu.
El a arătat că întreaga activitate a Direcţiei Antifraudă se derulează pe acţiuni planificate anterior, având criterii certe de selectare, şi nimeni nu se deplasează în control la o firmă fără ca această acţiune să fi fost planificată anterior la nivel de cod unic de înregistrate a fiecărei firme, întrucât inspectorii ar risca să fie eliberaţi din funcţie.
"Ca să nu mai circule în spaţiul public tot soiul de vorbe că ăia vin cu controalele la comandă. 70, 80 % din aceste controale sunt bazate şi pe informaţii care vin şi de la alte structuri", a adăugat Diaconu.
Potrivit şefului Fiscului, Direcţia Generală Antifraudă a calculat în acest an obligaţii ale firmelor care trec de 300 de milioane de euro, cu certitudinea încasărilor de minimum 80% întrucât sunt măsuri asigurătorii instituite.
"De ce vă spun asta? Pentru că în percepţia publică s-a încetăţenit că au venit ăştia şi controlează, rup toţi chioşcarii, toţi buticarii, în loc să-şi vadă de marele reţele. Vă asigur că până la sfârşitul anului în programul de activitate antifraudă ponderea controalelor micilor afaceri atinge maximum 20%", a completat Diaconu.
El a explicat că numai în luna iulie au fost stabilite şi atrase la bugetul de stat 56,5 milioane de lei pe fiecare regională atât din confiscări, cât şi din măsuri asigurătorii pe cazuistică penală.
"Dacă anul trecut Garda Financiară a funcţionat, din iulie a început să nu mai funcţioneze, că aflase de reorganizare. Dacă vom compara semestrul întâi de anul ăsta cu semestrul întâi de anul trecut, am controlat cu 58% mai puţini agenţi economici, iar constatările, care înseamnă veniturile suplimentare din sume confiscate, din amenzi, din măsuri asigurătorii instituite pe cazuistă penală, vorbim de venituri suplimentare certe, palpabile, nu pe fantome, cum stabileau tovarăşii din Gardă, sunt de zece ori mai mari", a adăugat Diaconu.
Pe de altă parte, şeful ANAF a arătat că prin restructurarea instituţiei s-a creat un mecanism care începe să lucreze de la sine, precizând că şi dacă şi-ar propune nu ar putea să oprească verificarea unei firme.
"Toată lumea a privit aşa ... în dulcea tradiţie românească, că domn'e, ăsta n-o să facă antifraudă, vrăjeală politică, cum am fost învăţaţi. Credeţi-mă că dacă îmi spuneţi mie acum să intervin pe un control în derulare, mi-e imposibil. Aş fi pus la Codruţa Kovesi (procurorul şef al DNA - n.r.) pe masă imediat că am intervenit, chiar n-am cum", a mai spus Diaconu.
Direcţia Generală Antifraudă Fiscală a fost înfiinţată anul trecut, odată cu desfiinţarea Gărzii Financiare, noua structură având ca scop declarat destructurarea lanţurilor tranzacţionale constituite pentru prejudicierea bugetului statului, stabilirea implicaţiilor fiscale ale acestor operaţiuni şi asigurarea recuperării prejudiciilor cauzate.
DGAF a devenit operaţională în luna decembrie 2013, având 891 de angajaţi, dintre care 172 inspectori antifraudă au fost detaşaţi la Parchetul General.
