Deficitul bugetar a scăzut în primele cinci luni din 2022 la 20,9 mld. lei, de la 26,1 mld. lei în perioada smiliară din 2021, iar exprimat ca procent din PIB, deficitul a înregistrat o scădere cu 0,64 puncte procentuale, de la 2,22% din PIB la 1,57%, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe.
Evoluţia este explicată de creşterea veniturilor totale cu 1,01 puncte procentuale din PIB - influenţată în principal de încasările din TVA, alte impozite pe bunuri şi servicii şi venituri nefiscale, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans de 0,37 puncte procentuale din PIB, preponderent pe seama cheltuielilor cu asistenţa socială şi cu dobânzile.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 178,97 mld lei în primele cinci luni ale anului 2022, cu 21,5% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia favorabilă a acestora fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, venituri nefiscale şi contribuţii de asigurări.
În paralel, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 199,87 mld lei au crescut în termeni nominali cu 15,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele cinci luni ale anului 2022 au înregistrat o creştere cu 0,37 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 14,7% din PIB la 15,1% din PIB.
nalizând componentele veniturilor bugetare, încasările nete din TVA au înregistrat 38,16 mld lei în primele cinci luni, în creştere cu 29,5% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 9,68 mld lei în ian-mai. Dinamica veniturilor din TVA a fost influenţată preponderent de evoluţia favorabilă a bazei macroeconomice relevante.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 14,24 mld lei în primele cinci luni, consemnând o creştere de 18,2% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din declaraţia unică (plus42,1%), impozitul pe dividende (plus 35,5%), respectiv impozitul aferent pensiilor (plus 27,2%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,6%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (plus 11,5%), exceptând luna mai - cu o dinamică a încasărilor din această categorie peste cea a bazei macroeconomice.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 57,57 mld lei în ian-mai, în creştere cu 10,9% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, evoluţia este inferioară dinamicii fondului de salarii în primele cinci luni, excepţie făcând luna mai.
Veniturile din accize au însumat 14,01 mld lei în ian-mai, consemnând o creştere de 1,0% (an/an), determinată de avansul încasărilor din accizele pentru produse energetice cu 7,5%, susţinut atât de creşterea consumului de carburanţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022. Pe de altă parte, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat o dinamică anuală negativă (minus 5,9%), evoluţie explicată într-o anumită măsură de reorientarea parţială a consumului de ţigarete către substituenţi (produse din tutun încălzit ori lichide cu conţinut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic) taxaţi cu un nivel mult mai redus al accizei.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 12,59 mld lei în primele cinci luni, în creştere cu 22,2% (an/an).
Analizând zona de cheltuieli, investiţiile care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 16,45 mld lei.
“Se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 56,6% din totalul cheltuielilor pentru investiţii în timp ce cheltuielile de investiţii din resurse interne au înregistrat o diminuare”, notează raportul MFP.
Cheltuielile de personal au însumat 48,46 mld lei, în creştere cu 4,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,6% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 26,19 mld lei, în creştere cu 16,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 10,1%.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 10,92 mld.lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,84 mld lei ca urmare a creşterii ratelor de dobândã în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi international, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.
