Bănci și Asigurări

Deficitul comercial a crescut cu 160% în doar cinci ani: acest lucru se va vedea în dobânzile mai mari şi într-un leu mai slab

Deficitul comercial a crescut cu 160% în doar cinci ani:...

Autor: Iulian Anghel

13.02.2019, 00:08 447

♦ Deficitul comercial a crescut în 2018 până la 15,1 mld. euro, o creştere de 160% faţă de 2014 ♦ Majorarea puternică a deficitului comercial (şi pe cale de consecinţă a deficitului contului curent), alături de deficitul bugetar la maximul admis, de 3% din PIB, se traduc în nevoia din ce în ce mai mare de împrumuturi la costuri în creştere, în deprecierea leului şi în inflaţie.

Chiar dacă deficitele comercial sau de cont nu sunt de speriat, este greu să gestionezi şi un deficit comercial major, şi un deficit fiscal foarte mare, arată economiştii.

„Deficitul comercial în creştere, principala cauză a majorării deficitului de cont curent, pune presiune pe cursul de schimb. Deficitul bugetar mare pune presiune pe costurile de împrumut şi pe ratele la dobânzi (ROBOR-ul lui Vâlcov). Ar fi, prin urmare, presiuni diferite, dar ele se varsă împreună în economie şi apasă asupra echilibrul macroeconomic. Şi guvernul, şi mediul privat trebuie să se împrumute din ce în ce mai mult, cursul se depreciază şi inflaţia bate la uşă”, comentează economistul Dragoş Cabat.

BNR va anunţa astăzi nivelul deficitului de cont curent în 2018, care a crescut puternic din cauza majorării deficitului comercial. Exportul de servicii, pe excedent, mai echilibrează deficitul contului curent, dar, spre sfârşitul anului trecut, şi acest excedent a fost în scădere.

„Există un mare risc când apar la un nivel ridicat deficitele gemene pentru că intervine o nevoie majoră de finanţare extrernă, moment în care pieţele devin, din diferite motive, foarte nervoase. Ceea ce se traduce într-o primă de risc în creştere. Guvernul are nevoie anul acesta de vreo 50 de miliarde de lei pentru acoperirea deficitului şi rostogolirea datoriei. Sunt multe miliarde de euro pe care guvernul trebuie să le găsească pentru a-şi acoperi golurile şi, de asemenea, mediul privat trebuie să găsească finanţare. În această situaţie devii foarte dependent de ce se întâmplă în afară. Orice eveniment  - un derapaj al Italiei, de pildă - va avea consecinţe serioase asupra nivelului de finanţare al economiei româneşti. În 2009, când a explodat criza, lumea la noi era liniştită, lucrurile păreau în ordine şi, dintr-o dată, pieţele ne-au penalizat cumplit”, spune economistul Aurelian Dochia.

Economistul Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România, arată că efectele majorării deficitelor gemene au început deja să se vadă: „Aceste deficite, comercial şi bugetar, trebuie finanţate din străinătate. Avem cel mai mare deficit de cont curent din UE. Există deja o presiune de depreciere a leului. Statul se împru­mută la cele mai mari dobânzi dintre ţările din regiune, primele de risc (CSD-urile) sunt în creştere.”

Acum lucrurile sunt greu de îndreptat. Ţările din regiune au avut excedente de cont sau deficite foarte mici. Noi trebuia să facem economii în anii de boom economic. Acum este greu, pentru că economia lumii este în faza de decelerare, spune Codârlaşu.

Pentru economişti, răul a fost făcut când guvernul s-a decis pentru politica de stimulare a economiei prin creşterea masivă de salarii (wage led growth).

Ca să poată face faţă acestei politici, guvernul şi-a majorat puternic deficitul fiscal. Pentru că au fost mai mulţi bani în piaţă, cererea a depăşit oferta, fapt ce, pe de o parte, a majorat inflaţia, iar, pe de alta, a condus puternic la creşterea importurilor pentru că oamenii nu au găsit în piaţa internă bunurile pe care şi le doreau.

„Totul a pornit de la salarii. Acestea au crescut mai sus decât productivitatea. Nu am produs mai mult, dar am avut bani mai mulţi şi am creat inflaţie. Nu am produs mai mult, dar am avut mai mulţi bani şi am creat cerere de import, iar nevoia de finanţare a importurilor pune presiune pe curs. E bine să avem salarii mai mari, e bine ca bunicii noştri să aibă pensii mai mari. Dar, când faci aceste lucruri, trebuie să anticipezi consecinţele: inflaţie, un leu mai slab, dobânzi mai mari”, comentează Dragoş Cabat.

La prezentarea raportului asupra inflaţiei, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a reiterat că adâncirea deficitului de cont curent din ultimii ani este asociată mai ales deficitului bunurilor de consum, deficit imputabil politicilor guvernamentale.

„Chiar nu realizăm că foarte bine că s-au majorat veniturile, dar când imporţi masiv bunuri de consum, într-o ţară care producea bunuri de consum, înseamnă că ai rupt o corelaţie între capacitatea internă de producţie şi cererea internă. Asta se vede pe stradă, pe drumurile noastre: sunt mult mai multe maşini decât capacitatea autostrăzilor”, a precizat Isărescu.

Dragoş Cabat susţine că economia Româniească este greu de restructurat. Ne plângem că nu avem creştere de productivitate dar, atâta vreme cât nu avem drumuri, nici nu avem cum să creşterm productivitatea prea mult, deci nici economia nu poate creşte cine ştie ce. Cei de la guvernare au înţeles să o stimuleze majorând veniturile, dar, astfel, au creat dezechilibre. Lucurile se vor corecta, dacă se vor corecta, într-un timp mai lung, spune Cabat.

 

Aurelian Dochia, economist

Există un mare risc când apar la un nivel ridicat deficitele gemene pentru că intervine o nevoie majoră de finanţare extrernă, moment în care pieţele devin, din diferite motive, foarte nervoase. Ceea ce se traduce într-o primă de risc în creştere. În această situaţie devii foarte dependent de ce se întâmplă în afară.

 
 
 

Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România

Aceste deficite, comercial si bugetar trebuie finanţate, în mare de pe pieţe externe. Avem cel mai mare deficit de cont curent din UE. Există deja o presiune de depreciere a leului. Statul se împrumută la cele mai mari dobânzi dintre ţările din regiune, primele de risc (CSD-urile) sunt în creştere.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO