Deficitul comercial a crescut la opt luni cu 14%. Încrederea consumatorilor în economie creşte, dar accentuează deficitele. Ce e rău în asta?

11 oct 2018 Autor: Iulian Anghel

Deficitul comercial a crescut în primele opt luni din an cu 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 8,97 miliarde de euro.

Deficitul comercial va creşte în continuare, pentru că încrederea consumatorilor şi-a revenit în septembrie, după o cădere în lunile din urmă. Este bine sau rău?

„Este bine că încrederea în economie revine. Consumul creşte, ca urmare a majorărilor de salarii – cu precădere în sectorul de stat.  Creşterea deficitului comercial este bună, într-o situaţie aparte. Când importurile sunt făcute pentru investiţii, cele care asigură o dezvoltare viitoare. Noi avem o creştere economică bazată pe creşterea de salarii decisă admi­nis­trativ. Nu este rău, dar economia internă nu poate face faţă cererii în creştere şi, astfel, noi susţinem creşterea - cea bazată pe consum - prin importuri. Iar asta e rău“, spune Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România.

România este o ţară cu deficit comercial de când se ştie ea. În urmă cu câteva luni, BNR, care urmăreşte fluxurile şi transferurile de bani, opina că „exportul net“ ar  putea deveni, în acest an, un factor pozitiv la creşterea economică, ceea ce ar fi însemnat ca importurile să fie mai mici decât exporturile. Se întâmpla pentru că a fost o lună în care importurile au fost mai mici decât exporturile. Acum, la nouă luni, exporturile au crescut cu 9,7% iar importurile cu 10,4%.

„Deficitul comercial se va accentua, spre final de an, pentru că încrederea a revenit în septembrie. Nu prea avem ce face, suntem într-un joc. Ce am putea face ar fi să întărim economia astfel încât, dacă tot cheltuim mai mult, să cheltuim pe produsele noas­tre”, comentează Ionuţ Dumitru, eco­no­mistul-şef al Raiffeisen Bank.

Cum este posibil ca Ger­mania, mult mai bogată ca noi, să fie pe excedent, iar noi, mult mai săraci, pe deficit?

„Diferenţa dintre nordul Europei şi sudul Europei este că nordul se bazează pe industrie, iar sudul pe servicii. Industria aduce o valoare adăugată foarte mare. Serviciile sunt bune, dar la o cameră de hotel iei cât iei pentru că nu poţi dărâma hotelul să faci mai multe camere, alea sunt, cu ele defilezi. În industrie, inventezi un robot şi-ţi dublezi productivitatea“, comentează Codîrlaşu.

România are un PIB ce vine din industrie, pe partea de formare, de 23-24%, mai mult decât jumătate din ţările UE. De ce nu este mai prosperă, prin urmare?

Pentru că, aşa cum se întâmplă şi în servicii, unde unele hoteluri sunt de cinci stele, altele de o stea, industria este de cinci stele sau de o stea. Şi atunci, câştigurile sunt pe măsură, arată Codîrlaşu.

 

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.10.2018

 
Cuvinte cheie:
crestere
, deficit comercial
, economie
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide