Exportul net (importuri-exporturi) a avut o contribuţie negativă la PIB în primele trei trimestre, de 1,5%.
Deficitul comercial a ajuns în primele zece luni din an la 11,8 miliarde de euro, în creştere cu 15,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (plus 1,6 mld. euro). Este cel mai înalt deficit înregistrat la zece luni din an, din 2009 încoace, indică datele Institutului Naţional de Statistică (INS).
„Semnele de rebalansare văzute în prima parte a acestui an par să fi dispărut de mult, iar acum economia (României - n. red.) se îndreaptă către cel mai mare deficit comercial postcriză. Împreună cu cifrele slabe ale investiţiilor străine directe, acest lucru ar putea pune presiune pe valoarea leului românesc“, comentează economiştii de la ING.
În vara acestui an, pe baza datelor de la începutul anului, Banca Naţională a României anticipa că exportul net va contribui pozitiv la creşterea PIB, însă datele la 9 luni au contrazis acest optimism. Pe primele trei trimestre, exportul net de bunuri şi servicii a contribuit negativ la creşterea economică: minus 1,5%.
„Importurile de bunuri au consemnat un avans de 10,3% an/an la 69 miliarde euro, pe fondul mixului relaxat de politici economice, cu impact asupra cererii interne. Importurile din ţările UE au crescut cu 8,5%, la 51,5 miliarde euro, iar componenta extra-comunitară s-a majorat cu 15,9% an/an la 17,5 miliarde euro. Prin urmare, deficitul balanţei comerciale cu bunuri s-a intensificat cu 15,8% an/an, la 11,8 miliarde euro în primele 10 luni din 2018“, comentează analiştii Băncii Transilvania.
Exporturile de bunuri au însumat 57,2 mld. euro în primele 10 luni ale acestui an, în timp ce importurile de bunuri au fost în valoare de 69,03 mld. euro. Exporturile de bunuri au crescut cu 9,2%, în timp ce importurile de bunuri au crescut cu 10,3% în primele 10 luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
„În scenariul macroeconomic central BT ne aşteptăm la decelerarea dinamicii anuale a exporturilor şi importurilor totale (bunuri şi servicii), pe fondul acumulării de semnale de maturitate pentru ciclul economic postcriză (global şi european) şi provocărilor din sfera echilibrului macroeconomic intern, cu impact asupra costurilor de finanţare. Astfel, exporturile totale ar putea creşte cu dinamici medii anuale de 8% în 2018, 5% în 2019, respectiv 4,8% în 2020. Pentru importurile totale previzionăm decelerare spre ritmuri anuale de 8,9% în 2018, 5,8% în 2019, respectiv 5,7% în 2020“, anticipează economiştii de la Banca Transilvania.
Cele mai importante ponderi în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport (47,4% la export şi 38% la import) şi mărfuri manufacturate, clasificate în principal după materia primă (fier, oţel, cauciuc, metal etc.) şi articole manufacturate diverse (îmbrăcăminte şi accesorii, încălţăminte), cu ponderi de 32,2% la export, respectiv 30,7% la import.
În luna octombrie 2018, exporturile de bunuri au însumat 6,34 mld. euro, iar importurile au însumat 8,23 mld. euro, rezultând un deficit de 1,89 mld. euro. Faţă de luna octombrie 2017, exporturile din luna octombrie 2018 au crescut cu 10,0%, iar importurile au crescut cu 16,1%. Atât valoarea exporturilor de bunuri, cât şi a importurilor din luna octombrie a acestui an sunt la maxime istorice. Un alt nivel record este cel al deficitului comercial din luna octombrie a acestui an.
„Exporturile de bunuri au crescut la un nivel record, pe fondul majorării componentei comunitare. De asemenea, exporturile spre ţările extracomunitare au urcat cu 1,8% an/an, la 1,4 miliarde euro. Importurile de bunuri au consemnat un avans de 16.1% an/an, la 8,2 miliarde euro (maxim istoric). Prin urmare, deficitul balanţei comerciale cu bunuri s-a adâncit cu 42,5% an/an, la 1,9 miliarde euro în octombrie, nivel record“, mai comentează analiştii de la Banca Transilvania.
