Deficitul contului curent al balanţei de plăţi a ajuns în primele zece luni din an la 2,9 mld. euro, faţă de doar 1 mld. euro în primele zece luni din 2015. Avem de-a face cu o erodare puternică de 180%, însă deficitul contului curent va rămâne în acest an sub control, nedepăşind, după estimări, 2% din PIB.
Deficitul de cont rămâne sub control pentru că, în ciuda deteriorării balanţei comerciale până la 7,3 mld. euro în primele zece luni, o creştere de 25,8%, an/an, excedentul comerţului cu servicii a crescut cu 12,5% până la aproape 6,3 mld. euro în primele zece luni din an.
Deficitul comercial s-a adâncit ca urmare a relaxărilor fiscale din acest an, ceea ce indică faptul că unele componente ale economiei interne nu au fost pregătite pentru excesul de cerere – o creştere de consum în prima parte din an de 20%, care s-a temperat însă în a doua parte din an spre 14%, pe fondul eliminării efectului de bază al reducerii TVA la alimente de 24% la 9% din vara lui 2015. În schimb, serviciile fac în continuare o figură frumoasă şi cresc – de la 5,6 mld. euro în primele zece luni din 2015 la 6,3 mld. euro în primele zece luni din acest an.
Transportatorii duc greul aducerii banilor în ţară – pe serviciile de transport se înregistrează, la zece luni, un excedent de 3 mld. euro.
Un deficit de cont curent de 2-3% din PIB este sustenabil, potrivit economiştilor. Chiar dacă deficitul de cont creşte, situaţia este incomparabil mai bună decât în perioada de criză şi postcriză. După criză, deficitul de cont curent s-a ajustat puternic, dar asta în mare măsură ca urmare a restrângerii cererii, care a redus deficitul balanţei comerciale până la valori de sub 1% din PIB.
Acum consumul creşte puternic, deficitul comercial se adânceşte antrenând, la rându-i, majorarea deficitului de cont curent.
Analizele Comisiei Europene estimează că în următorii doi ani deficitul de cont curent al României nu va depăşi însă 3% din PIB, în condiţiile unei creşteri economice robuste de 4-5% din PIB.
