♦ În 2022 a fost pentru prima dată după o pauză de circa un deceniu când băncile au împrumutat atât de mult de la BNR prin credite de urgenţă Lombard, suma apropiindu-se de volumele atrase în momentele tensionate din criza financiară precedentă, de la final de 2008 şi din 2009. Întrebarea este: de ce băncile au apelat la aceste împrumuturi de urgenţă, iar volumul a fost atât de mare, în timp ce soldurile depozitelor depăşeşsc soldurile creditelor raportul credite/depozite fiind în jur de 70%?
Unele bănci cu deficit temporar de lichiditate au preferat şi în august, ca şi în celelalte luni de vară, să se împrumute de la BNR prin credite de urgenţă Lombard pe o zi, la o dobândă medie care a urcat în august la 6,2% pe an, de la 5,4% în iulie, în loc să plătească de la început dobânzi mai mari la depozite ca să atragă banii populaţiei şi firmelor.
Deficitul de lichiditate a persistat pe piaţa interbancară în iunie, iulie şi august, la fel ca în lunile de primăvară, urcând în august la o medie zilnică de peste 11,9 mld. lei, în creştere faţă de 9,6 mld. lei în iulie, dar sub nivelul din iunie, de 13,5 mld. lei.
Fluctuaţiile de lichiditate din ultimele luni au venit într-un context în care rata anuală a inflaţiei a accelerat, urcând în iunie şi iulie, în jur de 15%, de la 8,2% an/an în decembrie 2021, cursul valutar a fost relativ stabil, marcând în ultima perioadă chiar o tendinţă de apreciere, sub 4,9 lei/euro, iar dobânzile din piaţa interbancară au tot crescut, depăşind 8% pentru scadenţele de trei luni şi peste, şi fiind în continuare peste dobânda-cheie, care a urcat în iulie la 4,75%, de la 3,75% anterior, iar în august a ajuns la 5,5%.
