Carpatica Asig, a doua mare companie de asigurări ajunsă în faliment după Astra Asigurări, a mizat anul trecut pe extinderea forţei de vânzări directe şi indirecte, deşi era în procedură de redresare financiară şi ar fi trebuit, teoretic, să se concentreze mai mult pe restructurarea portofoliului.
Astfel, anul trecut compania a angajat 17 agenţi de vânzare şi a încheiat noi parteneriate cu brokerii de asigurări. Procedura de redresare nu a împiedicat asigurătorul sibian nici să deschidă noi sucursale. Cea mai recentă acţiune de acest fel a fost deschiderea celei de a şaptea sucursale din Bucureşti la începutul acestui an. Astfel, Carpatica Asig ajunsese la o reţea teritorială formată din 63 de sucursale şi agenţii, potrivit raportului anual al companiei.
Carpatica Asig a intrat în faliment săptămâna trecută la decizia Autorităţii de Supraveghere Financiară după ce acţionarii companiei au eşuat în a majora capitalul sau a atrage alţi investitori. Înainte de a intra în faliment, Carpatica Asig a stat doi ani în procedură de redresare financiară.
Potrivit ultimelor calcule ale ASF, Carpatica Asig avea nevoie de un capital suplimentar de circa 900 mil. lei (200 mil. euro) pentru a-şi restabili indicatorii de lichiditate şi solvabilitate. Iniţial, la momentul declanşării procedurii de redresare financiară din 2014, calculele indicau un necesar de capital de circa 400 mil. lei. Capitalul cerut de ASF, de 900 mil. lei, este practic de 41 de ori mai mare decât capitalul actual, care ajunge abia la 22 mil. lei. La majorarea necesarului de capital au contribuit probabil şi pierderile imense înregistrate anul trecut de peste 200 mil. lei (45 mil. euro).
La 30 iunie 2016, Carpatica Asig avea capitaluri proprii de minus 614 mil. lei, un coeficient de lichiditate de 0,46 şi o marjă de solvabilitate de minus 615 mil. lei.
La momentul deciziei ASF de declanşare a falimentului, Carpatica Asig avea peste un milion de poliţe în vigoare, dintre care circa 936.000 de poliţe auto obligatorii (RCA). Totodată, asigurătorul avea deschise peste 26.500 de dosare de daună.
Potrivit calculelor ASF, despăgubirile pe care Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) le-ar putea plăti ca urmare a falimentului Carpatica Asig s-ar situa la mai puţin de 624 mil. lei. Estimarea ASF este similară cu cea realizată în cazul Astra.
Plăţile în contul daunelor Astra s-au dovedit a fi însă mai mici, de circa 500 mil. lei, potrivit calculelor FGA, în condiţiile în care nu toţi păgubiţii au depus cereri de daună. Cu alte cuvinte, şi în cazul Carpatica Asig suma de plată ar putea fi mai mică.
Fondul de Garantarea plăteşte daune în limita a 450.000 de lei (100.000 euro) pe fiecare poliţă de asigurare, restul sumei în cazul în care daune depăşeste plafonul FGA urmând să fie recuperat în instanţă prin înscrierea la masa credală.
Fondul de Garantarea avea anul trecut disponibilităţi de circa un miliard de lei, iar în aceste condiţii cele două falimente- Astra şi Carpatica- vor duce la epuizarea fondurilor FGA.
