Bănci și Asigurări

Diana Coroabă, PwC: Băncile comerciale europene vor aplica planuri de restructurare în următorii ani. Provocări în plus pentru instituţiile financiare din România

Diana Coroabă, PwC: Băncile comerciale europene vor aplica planuri de restructurare în următorii ani. Provocări în plus pentru instituţiile financiare din România

Diana Coroabă, Partener, Lider servicii financiare, PwC România

22.07.2021, 10:45 201

Instituţiile bancare europene ar urma ca în 2022 şi 2023 să pună în practică planurile de restructurare anunţate anul trecut, după ce au rămas în alertă şi prudente din perspectiva riscului pe durata pandemiei, arată raportul “Retail Banking Monitor” realizat de PwC şi strategy&, departamentul de strategie globală din reţeaua PwC.

Pandemia a dus la transformarea agendei de retail banking, băncile fiind nevoite să remodeleze tot ce ţine de vânzări, marketing, produse şi preţuri. De asemenea, acestea au readus în discuţie strategiile de reducere a costurilor, care implică închiderea de sucursale şi regândirea serviciilor oferite de unităţile rămase, orientarea către client şi o acoperire digitală cât mai mare.

Astfel, în următorii ani este aşteptată o raţionalizare suplimentară a reţelelor de sucursale bancare din Europa cu până la 40%. Dar, cea mai mare schimbare nu se referă neapărat la numărul de sucursale şi densitatea reţelei, ci la modul în care băncile comerciale vor reuşi să găsească mixul potrivit între consilierea în sucursală şi serviciile digitale, pentru a răspunde cererii şi aşteptărilor ridicate ale clienţilor.

De asemenea, este aşteptată şi o creştere a comisioanelor (la conturi şi carduri) şi o concentrare pe dezvoltarea relaţiilor existente cu clienţii, mai degrabă decât pe cheltuielile pentru altele noi. În 2020, doar jumătate dintre băncile intervievate în cadrul raportului au reuşit să-şi reducă costurile, dar şi acestea cu un nivel în conformitate cu scăderea constantă a veniturilor din ultimii ani. Costurile de operare ale băncilor comerciale europene au scăzut cu 2% anul trecut, la 334 de euro per client. Cu toate acestea, trei din patru bănci prezintă încă raporturi cost-venit înrăutăţite pentru 2020. Astfel că, scăderile de costuri de anul trecut nu sunt suficiente, deoarece instituţiile se află doar la începutul programelor de transformare, iar în următorii 2-3 ani imaginea se va schimba substanţial.

 

Rezultatele financiare din 2020 au fost mai bune decât se estima, dar în următoarea perioadă sunt aşteptate mai multe insolvenţe

Mulţi specialişti din piaţa europeană de retail banking se aşteptau ca scăderea veniturilor băncilor să fie de două cifre, însă cele mai pesimiste scenarii nu s-au concretizat. Analiştii PwC s-au rezumat la estimări ale pierderilor de 9%, însă venitul mediu operaţional obţinut de băncile comerciale per client a ajuns în 2020 la 527 de euro, în scădere cu doar 4,2% faţă de 2019, în timp ce valoarea depozitelor a crescut cu 9% datorită reducerii cheltuielilor consumatorilor.

Continuarea creditării ipotecare, depozitele în creştere şi investiţiile au sporit randamentul, dar nu au putut compensa veniturile pierdute din reducerea tranzacţiilor internaţionale şi cu carduri de credit, a tranzacţiile de schimb valutar şi a altor tipuri de finanţări pentru consumatori. Iar această situaţie pare că va continua. În plus, pericolul creşterii insolvenţelor şi a ratei şomajului planează asupra sectorului bancar european. Estimările arată creşteri exponenţiale ale insolvenţelor începând cu acest an în rândul afacerilor mici şi al companiilor care activează în industrii puternic afectate de criza sanitară. Spre exemplu în Franţa numărul de insolvenţe ar urma să crească cu 80%, în Austria cu 73% şi în Belgia cu 61%. Fără intervenţia guvernelor, insolvenţele din Europa aproape s-ar fi dublat anul trecut.

 

Băncile din România, preocupări în plus: cerinţele fiscale şi creşterea ratei creditelor neperformante

Rămânând în aceeaşi notă, nevoia de eficientizare, reducere a costurilor şi digitalizare sunt comune şi băncilor din România. Dar pe lângă acestea, instituţiile de credit locale se vor confrunta începând de anul viitor şi cu alte provocări: reglementările prudenţiale, cerinţele fiscale şi creşterea ratei creditelor neperformante (NPL). Raportările pe care băncile trebuie să le facă implică un volum foarte mare de informaţii, o colaborare foarte strânsă între departamente, mult timp alocat şi costuri foarte ridicate. Şi când vorbim de raportări fiscale ne referim nu numai la declaraţiile recurente, ci şi la întocmirea dosarelor preţurilor de transfer sau obligaţia de raportare a aranjamentelor transfrontaliere din cadrul DAC 6.

Este o alocare uriaşă de resurse începând de la departamentele de acordare de credite, departamentul de administrare de credite, departamentul de procesare plăţi la departamentul de Taxe.

La acestea, se va adăuga în 2022 o nouă provocare nu numai pentru bănci, ci pentru toate companiile mari: implementarea SAF-T, prin care ANAF va avea posibilitatea să controleze ceea ce se întâmplă şi să intervină în cazul în care o  tranzacţie li se pare suspectă.

Rata creditelor neperformante este ţinută încă sub control de facilităţile oferite de guvern ca urmare a pandemiei, la nivelul de 3,98%, dar estimările arată că va începe să crească. În această perspectivă, este foarte importantă schimbarea legislaţiei, iar Ministerul Finanţelor analizează această posibilitate. În prezent, băncile sunt reglementate să ţină rata NPL sub 4%, iar de când a apărut suprataxarea (ca urmare a impunerii plafonului de deductibilitate de 30% la vânzarea de creanţe, în 2018), dinamica ratei NPL a scăzut, dar nu atât cât se aştepta România. În acest moment, tranzacţiile sunt de dimensiuni foarte mici pentru că preţurile de vânzare nu acoperă costul fiscal. O analiză PwC arată că bugetul de stat ar încasa mult mai mulţi bani atât direct, cât şi indirect dacă s-ar renunţa la această limitare a deductibilităţii fiscale care ar debloca piaţa NPL. În caz contrar, rata NPL va creşte, solvabilitatea va scădea, iar băncile nu vor mai putea onora toate cererile de credite, cu efect asupra companiilor care îşi vor încetini creşterile şi vor plăti impozite mai puţine.

 

Diana Coroabă, Partener, Lider servicii financiare, PwC România

AFACERI DE LA ZERO