„Înrăutăţirea climatului economic a generat creşterea riscului de credit şi va duce la deteriorarea calităţii portofoliilor de credite. Este nevoie de atenţie sporită privind modul în care autoritatea de reglementare se coordonează cu statul pentru a oferi băncilor posibilitatea de a renunţa la expunerile neperformante costisitoare.“
Băncile au avut trei ani extraordinari, dar pe ale căror cifre, din păcate, nu se pot baza, deoarece ele nu reflectă calitatea reală a activelor - din cauze multiple, care includ măsurile de sprijin guvernamental, precum moratoriile, ce fac ca împrumuturile neperformante să nu fie încă vizibile în bilanţuri. În aceste condiţii, băncile trebuie să-şi recalibreze acum metodologia IFRS9 şi modelele de provizionare, susţine Dimitrios Goranitis, liderul servicii de consultanţă pentru sistemul bancar şi pieţe de capital, Deloitte Central Europe.
„Băncile din România vor intra în această etapă de corecţie mai bine capitalizate decât oricând, însă vor exista zone vulnerabile la care trebuie să fie atente. Cele mai mari provocări ale băncilor legate de proiecţiile financiare sunt calitatea activelor şi modelul de înregistrare a provizioanelor“, susţine Dimitrios Goranitis într-o opinie cu titlul „Perspectivele macroeconomice obligă băncile din România să-şi ajusteze strategia. Care sunt zonele vulnerabile la care trebuie să fie atente?“
Autorităţile de supraveghere au cerut băncilor să-şi reevalueze strategia şi modelul de business pentru a asigura viabilitatea strategiei actuale şi a profitabilităţii, ţinând cont de apetitul pentru risc al băncilor, mai spune el. „Pentru a recalibra eficient strategia şi a avea un model de afaceri viabil (pe termen scurt, mediu şi lung), băncile trebuie să-şi alinieze apetitul pentru risc la mediul concurenţial în care activează şi la proiecţiile financiare.“
