Miercuri, 9 februarie 2022, premierul Nicolae Ciucă a avut o întâlnire de lucru cu Asociaţia Pensilor Administrate Privat din România (APAPR), cea care reuneşte administratorii de pensii private Pilon II din România, cei mai mari investitori de la Bursa de la Bucureşti şi printre cei mai mari finanţatori ai statului român. Din partea APAPR la întâlnirea de la Palatul Victoria au participat Mihai Bobocea (purtător de cuvânt APAPR), Radu Crăciun (preşedinte APAPR şi CEO BCR Pensii) şi Andreea Pipernea (vicepreşedinte APAPR şi CEO NN Pensii).
„Discuţia cu Primul Ministru şi aparatul său de experţi s-a concentrat pe cele 3 teme referitoare la Pilonul II din jalonul pe care Guvernul îl are de bifat pentru PNRR în trimestrul I din 2022”, spune Mihai Bobocea pentru ZF. „În primul rând, creşterea contribuţiei virate la Pilonul II de pensii - aici noi am propus o creştere de la 3,75% în prezent la 4,25% în 2023 şi 4,75% în 2024, pentru ca finanţele publice să absoarbă treptat efortul bugetar necesar”, adaugă el.
Dacă Executivul condus de Nicolae Ciucă se va ţine de cuvânt şi va majora contribuţia la Pilonul II de pensii private, aşa cum prevede în programul de guvernare, la 4,75% din venitul brut lunar, faţă de 3,75% cât este în prezent, atunci viramentele lunare către fondurile de pensii private s-ar majora cu 27%, adică circa 230 milioane de lei în plus în fiecare lună, potrivit calculelor ZF pe baza celor mai recente date ale ASF. Statul va avea de suportat un efort bugetar de circa 2,6 mld. lei, adică 0,2% din PIB la nivel de 2021, fiind aşadar indicată o majorare graduală a acestei cote pentru a diminua efortul bugetar.
Conform calendarului stabilit prin lege pentru majorarea contribuţiilor aferente Pilonului II, această contribuţie ar fi trebuit să fie 6% în prezent, adică de la 2% în 2008 să fie majorată cu câte 0,5 puncte procentuale în fiecare an. Astfel în 2016 ar fi trebuit atinsă contribuţia de 6%. Nici până astăzi nu a fost atinsă.
„În al doilea rând, relaxarea cantitativă şi calitativă a investiţiilor fondurilor de pensii, precum şi continuarea listărilor de companii la Bursa de Valori de la Bucureşti. În al treilea rând, modificări legislative pentru continuarea digitalizării interacţiunii dintre fondurile de pensii şi participanţii acestora, precum şi necesitatea accesului administratorilor fondurilor de pensii private la baze de date publice, în interes legitim - precum deciziile de pensionare de la CNPP, datele de la Evidenţa Populaţiei şi datele de succesiune din RNNES”, spune Mihai Bobocea.
Cei şapte administratori Pilon II sunt, prin intermediul fondurilor, printre cei mai mari finanţatori ai statului român – circa 54 mld. lei investiţii în titluri de stat, şi în acelaşi timp sunt şi acţionari de calibru la Bursa de la Bucureşti, cu deţineri precum 24% din Banca Transilvania, 14% din Romgaz, 22% din Electrica, 30% din MedLife.
Viitorii pensionari ai României, adică acei salariaţi care contribuie în mod obligatoriu cu 3,75% din venitul brut lunar pentru administrarea privată a economiilor pentru bătrâneţe, au virat 9,8 mld. lei (2 mld. euro) către fondurile de pensii private obligatorii Pilon II în 2021, arată datele agregate de ZF de la ASF.
