Legea privind darea în plată a imobilelor este neconstituţional retroactivă, aplicarea potenţială la contracte deja încheiate făcând reglementarea „profund defectuoasă“ din punct de vedere tehnic, juridic, iar ceea ce s-ar reuşi ar fi o protecţie socială a speculatorilor imobiliari, cărora li se oferă un cadou total nemeritat pe costul general al societăţii, spune Alexandru Reff, partener al Reff & Asociaţii, societatea de avocaţi care reprezintă Deloitte Legal în România.
El a arătat că actul normativ încalcă principii de drept elementare, de la cel care stabileşte că un contract este legea părţilor şi efectele contractului trebuie să se producă conform legii în vigoare la data semnării contractului, până la principiul mai general al certitudinii în raporturile juridice, sau principiul neintervenţiei statului.
„Eu cred că în dimensiunea de aplicare la contracte deja încheiate reglementarea este profund defectuoasă din punct de vedere tehnic, juridic, şi ar trebui contestată la Curtea Constituţională. Trebuie făcută o analiză. Eu nu sunt un expert «constituţionalist», dar după părerea mea se pune cu acuitate problema retractivităţii, problema afectării principiului siguranţei, certitudinii juridice şi al forţei obligatorii a contractului. Şi principiul că legea care reglementează efectele contractului este legea de la data semnării contractului“, explică Alexandru Reff.
Comentarii vin în contextul dezbaterilor aprinse din ultima perioadă pe marginea legii privind „darea în plată“ a imobilelor. Actul normativ a provocat critici vehemente atât din partea bancherilor comerciali, cât şi de la banca centrală. Şi a stârnit reacţii puternice şi contradictorii la nivelul întregii societăţi, de la pledoarii privind caracterul social până la atenţionări privind o posibilă înăsprire a condiţiilor de creditare, implicaţii asupra bugetului şi chiar efecte nefavorabile asupra creşterii economice.
Într-o altă dimensiune, cea economică, legea este defectuoasă şi în ceea ce priveşte obiectivul asumat în mod declarativ, acela de a proteja persoanele cu venituri reduse, mai spune Reff.
„Ceea ce se pare că se reuşeşte - şi sper că este neintenţionat acest efect, deşi există speculaţii şi în sens contrar - este o protecţie socială a speculatorilor, a celor care au posibilităţi să achite împrumutul respectiv, fiind proprietarii mai multor imobile, având o serie întreagă de alte active sau alte resurse financiare în patrimoniu - şi cărora li se oferă un cadou după părerea mea total nemeritat pe costul general al societăţii, pentru că fără îndoială aceste costuri care vor fi absorbite de bănci vor fi într-o formă sau alta transferate societăţii, mediului economic.“
Alexandru Reff şi-a exprimat speranţa că legea va fi retrimisă spre analiză şi că următoarea variantă care va rezulta va fi una mult mai bine gândită.
Zamfir despre legea dării în plată: Sistemul bancar furnizează informaţii false preşedinţiei
Legea care permite stingerea creanţelor bancare prin cedarea imobilului nu a ajuns la preşedinţie, a declarat miercuri deputatul PNL Daniel Zamfir, afirmând că a fost surprins să constate, în cursul întâlnirii avute la Cotroceni, că „sistemul bancar îşi permite să furnizeze informaţii false“.
„Nu ştiu dacă i-am convins sau nu (pe consilierii de la Cotroceni - n. r.). (...) Nu am plecat optimist. Am aflat de la doamna consilier Ciorchine că legea nu a ajuns încă la Cotroceni. După ce o vor analiza şi o vor studia vor avea loc toate discuţiile“, a declarat deputatul PNL Daniel Zamfir în urma întâlnirii avute la Palatul Cotroceni pe tema legii adoptate de Parlament care le permite cetăţenilor care nu îşi mai pot achita creditul la bancă să îşi cedeze imobiliul pentru stingerea garanţiei. Mediafax
