Descoperiri dintr-o serie de documente americane secrete analizate de jurnalişti de investigaţie şi implicând tranzacţii dubioase de circa 2.000 de miliarde de dolari sunt pe cale să dezlanţuie un scandal uriaş asupra sectorului bancar mondial.
Acestea arată cum unele dintre cele mai mari bănci ale lumii au permis mafioţilor, teroriştilor, guvernelor autoritare sau statelor blocate de sancţiuni internaţionale să mute bani suspectaţi a fi murdari în locuri sigure sau pentru a face plăţi, afaceri sau achiziţii. Printre numele grele în jurul cărora se conturează scandalul figurează Deutsche Bank din Germania, HSBC şi Barclays din Marea Britanie şi JPMorgan Chase din SUA. Personajul devenit negativ cel mai des menţionat este Deutsche Bank.
Documentele conţin informaţii despre cum oligarhii ruşi s-au folosit de bănci ca să ocolească sancţiuni care ar fi trebuit să-i împiedice să ducă o viaţă de lux şi în siguranţă; cum o mare bancă turcă cu conexiuni la guvern şi-a creat legături financiare strânse cu industria pornografiei şi a intermediat tranzacţii suspecte cu Wirecard, o companie germană acuzată de fraudă; cum băncile au permis Coreei de Nord să dezvolte ceea ce pare o amplă schemă de spălare de bani; cum bani de la un consultant al comitetului de candidatură pentru jocurile olimpice de la Tokyo au fost transferaţi către fiul unui membru influent al Comitetului Olimpic Internaţional.
Acestea sunt doar unele dintre suspiciunile pe care le relevă ceea ce este cunoscut ca „Dosarele FinCEN“, o colecţie de documente financiare secrete de la o agenţie - FinCEN - a Departamentului Trezoreriei SUA ajunse la conglomeratul media american BuzzFeed News şi analizate de Inter-national Consortium of Investigative Journalists. Agenţia respectivă are rolul de jandarm al sistemului financiar. Documentele conţin notificări şi informaţii despre transferuri de bani date chiar de bănci autorităţii americane atunci când au suspectat activităţi dubioase.
Băncile sunt obligate să facă acest lucru deoarece altfel riscă amenzi şi alte pedepse. Notificările nu sunt neapărat dovezi de încălcare a legii. Ele reflectă opiniile jandarmilor din cadrul băncilor. Potrivit BuzzFeed News, FinCEN a primit peste 2 milioane de notificări doar în 2019. Cele mai multe dintre notificările analizate au venit de la Deutsche Bank (982), Bank of New York Mellon (325), Standard Chartered Bank (232), JPMorgan Chase (107), Barclays (104) şi HSBC (73). FinCEN a condamnat scurgerea de informaţii, spunând că aceasta pot „permite infractorilor să scape de dovezi relevante pentru că îi avertizează că există o investigaţie sau că una ar putea fi lansată“, remarcă Deutsche Welle.
În ceea ce priveşte Deutsche Bank, dosarele FinCEN aracă că uriaşul bancar german, predispus la scandaluri şi sancţionat de nenumărate ori de autorităţi cu sute de milioane de dolari, a avut un rol principal în tranzacţii suspecte de peste un miliard de dolari, dintre care unele ar fi putut permite Rusiei şi Iranului să evite sancţiunile internaţionale. Banca a permis transferurile de bani chiar şi după ce a promis că se va îndrepta, în 2015.
Documentele arată că oamenii din top management ştiau în ce afaceri se împlică banca. Un caz care iese în evidenţă este cel al lui Reza Zarrab, un trader de aur turco-iranian care a pledat vinovat în 2017 într-o instanţă americană că a ajutat Iranul să evite sancţiunile impuse de SUA.
O subsidiară americană a băncii germane a notificat în martie 2017 FinCEN despre o companie care avea legături strânse cu Zarrab. Informarea spune că firma, Nadir Döviz, a făcut transferuri de peste 28 de milioane de dolari în numele acestuia. Subsidiara a trimis notificarea deoarece Nadir Döviz era investigată pentru implicarea într-o schemă de spălare de bani. Plăţile erau efectuate de la mai multe bănci din Turcia, o „ţară de mare risc“, iar la ele nu a putut fi identificat vreun motiv comercial. Dosarele FinCEN aruncă într-o lumină proastă în special banca turcă Aktif Bank. Aceasta ar fi implicată
într-o schemă de spălare de bani de amploare pentru o reţea de clienţi care include furnizorul german de servicii financiare Wirecard, acum în colaps, şi personaje din industria pornografiei.
Aktif Bank face parte din Calik Holding, unul dintre cele mai mari grupuri de afaceri din Turcia care are legături strânse cu guvernul de la Ankara. O parte din tranzacţiile suspecte descoperite în dosarele FinCEN au fost efectuate în timp ce Berat Albayrak era CEO-ul Calik Holding. Albayrak este ginerele preşedintelui Turciei Recep Tayyip Erdogan şi actualul ministru de finanţe. Informaţiile din documente arată că Wirecarda efectuat 12 tranzacţii suspecte de peste 110.000 dolari prin contul ei de la Aktif Bank între mai şi iulie 2014 către BNY Mellon, care a făcut notificările către autoritatea americană. Wirecard a făcut afaceri mari cu clienţi din industria pornografiei şi jocurilor de noroc, iar AktifBank a facilitat o mare parte dintre acestea. Unul dintre clienţi este MindGeek, proprietarul site-urilor Pornhub şi Youporn. O altă revelaţie şocantă este aceea că între 27 mai şi 1 iulie 2014 Aktif Bank a instrumentat 561 de transferuri de bani suspecte, de 35,3 milioane de dolari, din conturi afgane ale unor companii paravan. Jurnaliştii de investigaţie au găsit în dosarele FinCEN că Standard Chartered, cu operaţiuni mai ales în Asia, Orientul Mijlociu şi Africa, pare să fi intermediat transferuri de bani în numele unei companii din Dubai care ar fi avut legături cu talibanii. O analiză a BBC a găsit că BNY Mellon, JPMorgan şi alte bănci au facilitat transferarea a peste 150 de milioane de dolari pentru companii care aveau legături cu regimul nord-coreean. De asemenea, JPMorgan a transferat peste un miliard de dolari pentru Paul Manafort, preşedintele campaniei prezidenţiale din 2016 a lui Donad Trump şi presupusul creier al unei fraude gigantice care a distrus fondul suveran de investiţii al Malaysiei. De asemenea, colosul de la Wall Street ar fi permis unui mafiot de top din Rusia să transfere circa 1,02 miliarde de dolari timp de 5 ani. Unul dintre prietenii apropiaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, miliardarul Arkady Rotenberg, s-ar putea să fi folosit serviciile băncii Barclays pentru spălare de bani şi evitarea sancţiunilor internaţionale impuse Rusiei în 2014 după ce aceasta a anexat Crimeea. Rotenberg şi Putin se cunosc de mici, iar companiile miliardarului au construit drumuri, un gazoduct şi o centrală electrică prin contracte oferite de stat, notează BBC. Investigaţia jurnalistică a descoperit şi că o subsidiară poloneză a ING a intermediat ani de zile transferuri de bani din Rusia către companii suspecte de spălare de bani, potrivit Investico. HSBC se numără şi ea printre băncile care au permis oligarhilor, infractorilor şi teroriştilor să transfere bani suspectaţi a fi murdari. În 2012, banca a acceptat să plătească aproape două miliarde de dolari într-un acord prin care departamentul american de justiţie a închis o anchetă privind controalele de risc slabe ale companiei, care a asigurat servicii bancare inclusiv traficanţilor de droguri din Mexic. Documentele sugerează că uneori băncile s-au folosit de sistemul de raportare a activităţilor dubioase ca de un paravan legal pentru facilitarea transferurilor posibil ilegale, scrie The New York Times. Recent, în SUA, băncile au făcut presiuni asupra Congresului să le reducă unele dintre responsabilităţile privind împiedicarea spălării de bani.
