Întreaga sumă estimată la 22 mil. euro care face obiectul fraudelor bancare investigate de DIICOT este provizionată, iar discuţiile potrivit cărora sistemul bancar ar fi pus în pericol sunt lipsite de sens, afirmă Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale Mugur Isărescu.
Totuşi, sectorul bancar a primit ieri o lovitură de imagine puternică după ce la prima oră a zilei DIICOT a anunţat că investighează un grup infracţional implicat în obţinerea sau încercarea de a obţine prin fraudă 40 de credite de la 16 unităţi bancare. Astfel de scandaluri care ies la suprafaţă pot sugera existenţa mai multor schelete în fişetele bancherilor, o parte din creditele neperformante care încarcă bilanţurile băncilor putând ascunde inclusiv fraude. De asemenea, pe piaţă au apărut în ultima vreme semne de întrebare privind corectitudinea unor operaţiuni de restructurare a creditelor sau de vânzare la discounturi foarte mari a unor active scoase la licitaţie.
Cea mai mare parte a creditelor acordate în cazul fraudei investigate de DIICOT ar fi fost obţinute de la BCR şi BRD, cele mai mari bănci de pe piaţă, însă procurorii au cercetat şi oficiali din Ministerul Economiei, precum şi pe Aurel Şaramet, preşedintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, care ar fi sprijinit realizarea infracţiunilor.
Daniel Ruse, liderul grupării infracţionale indicat de DIICOT, este originar din Călăraşi, în 2008 a candidat independent la Primăria Olteniţa şi deţine o fermă de porci.
Până spre seară procurorii DIICOT emiseseră mandate de reţinere pentru 6 persoane, surse judiciare precizând pentru Mediafax că acestea nu erau nici de la minister, nici de la fondul de garantare.
DIICOT nu făcuse publice până la închiderea ediţiei numele persoanelor reţinute sau detalii privind mecanismul de fraudare. Surse bancare afirmă că "fitilul" în acest caz s-ar fi aprins de la o sesizare făcută la DIICOT de către BCR în prima parte a acestui an privind o serie de fraude depistate la acordarea unor credite. Banca a informat ieri oficial că sesizase DIICOT din trimestrul al doilea al acestui an în legătură cu descoperirea de către divizia sa antifraudă a unor falsuri în dosarele de credit a patru firme din Călăraşi, Olteniţa şi Bucureşti.
"Cei câţiva salariaţi ai băncii implicaţi în aceste cazuri au fost concediaţi. Banca a depus plângeri penale împotriva acestora şi a altor persoane din afara băncii", a indicat BCR.
Procurorii ar fi extins apoi cercetarea la toate creditele obţinute de firmele implicate în fraudele sesizate de BCR şi astfel s-ar fi ajuns la BRD. Aceleaşi firme ar fi luat credite şi de la banca de stat CEC Bank, însă sumele împrumutate ar fi fost cele mai mici.
Potrivit informaţiilor apărute pe piaţă, bancherul cu cel mai înalt rang implicat în acest scandal este Claudiu Cercel, 44 de ani, vicepreşedinte executiv al BRD pentru pieţele financiare în ultimii patru ani. Teoretic, el nu avea nicio responsabilitate în acordarea de credite, fiind un expert în materie de trezorerie. La nivel ipotetic, şeful pieţelor financiare din BRD ar fi putut semna documente legate de activitatea de creditare pe bază de delegare în contextul schimbărilor care au survenit în ultimii ani în structura de conducere a băncii, însă Cercel ar fi trebuit să obţină în prealabil autorizarea de la BNR pentru a-şi extinde atribuţiile, ceea ce nu ar fi cazul. Una dintre ipotezele care pot fi luate în calcul pentru a explica anchetarea lui Cercel ar fi suspiciunea de trafic de influenţă. Întâmplător sau nu, la sfârşitul verii a venit în BRD o echipă de audit trimisă de la Paris de către acţionarul majoritar Société Générale şi care ar fi sesizat la rândul ei frauda.
BRD a anunţat din prima parte a zilei de ieri că rămâne la dispoziţia autorităţilor pentru a furniza informaţiile necesare anchetei şi că activitatea băncii decurge normal.
Având în vedere sumele mici prin raportare la bilanţurile BCR şi BRD, aprobările pentru creditele obţinute prin fraudă ar fi fost acordate la nivelul directorilor regionali, fără să fi ajuns la centrală.
Bancherii implicaţi în ancheta DIICOT ar putea fi găsiţi vinovaţi în măsura în care se dovedeşte că ştiau că ceea ce fac este ilegal - fie că au acceptat documente despre care ştiau că sunt false, fie că au făcut trafic de influenţă în vederea aprobării creditelor.
Oricum, suma de 22 mil. euro este departe de a indica existenţa unei fraude care să poată zdruncina sistemul bancar, cu atât mai mult cu cât sumele în cauză au fost deja provizionate.
Verificarea autenticităţii documentelor din dosarele de credit cade în sarcina structurilor antifraudă din bănci, BNR neavând atribuţii pe această zonă.
"Direcţia Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale nu are în atribuţii să verifice ştampilele sau alte acte implicate la un credit acordat de o bancă comercială. Banca Naţională prin Direcţia Supraveghere verifică un sistem de indicatori financiari ai băncii, precum şi cum sunt puse în aplicare reglementările BNR. Modalitatea de acordare a unor credite şi de verificare a actelor aparţine exclusiv băncii", afirmă Vasilescu.
Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, a declarat că este la curent cu ancheta DIICOT, dar nu este în ţară şi nu doreşte să comenteze.
Rămâne de văzut dacă bancherii implicaţi în acest caz au încălcat norme şi proceduri interne ale băncilor şi mai ales dacă au făcut-o în cunoştinţă de cauză, ştiind că dau aprobare pe bază de documente false.
Aurel Şaramet, preşedinte al Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri de peste 10 ani şi unul dintre obişnuiţii cercurilor financiare din Bucureşti, a fost suspendat din funcţie de către Ministerul Economiei, reprezentantul statului ca acţionar unic al instituţiei.
Precedenta fraudă de mari dimensiuni ieşită la iveală de la începutul crizei a fost în toamna anului 2010, când mai mulţi clienţi ai sucursalei din Braşov a Credit Europe Bank au reclamat prejudicii totale de 2,5 mil. euro. Frauda a fost realizată de o angajată a băncii care a profitat de credulitatea unor clienţi, care îi lăsau sume de bani pentru constituirea de depozite, fără a cere însă acte care să ateste realizarea tranzacţiilor.
Potrivit informaţiilor publicate de Mediafax, liderul grupării infracţionale din dosarul fraudelor bancare de 22 de milioane de euro, Daniel Ruse, a candidat ca independent la alegerile din 2008 pentru Primăria Olteniţa. Presa locală scrie că Ruse îşi cumpărase o fermă de porci şi ar fi coordonat obţinerea de credite cu documente false. Originar din judeţul Călăraşi, Ruse a fost al patrulea la alegerile din 2008 pentru funcţia de primar din Olteniţa, obţinând doar 9,24% din voturi, conform datelor Biroului Electoral Central. Ulterior, după cum relatează presa locală, Ruse şi-a cumpărat o fermă de porci care cuprindea 100 de hectare de teren şi construcţiile aferente. Pentru a investi în fermă, el ar fi luat un credit de 10 mil. euro, după care, potrivit editia.ro, a pus nişte muncitori "să taie toate construcţiile de pe terenul respectiv pentru a le vinde ulterior la fier vechi".
Ruse ar fi coordonat obţinerea creditelor din dosarul fraudelor de 22 de milioane de euro, însuşindu-şi 75% din valoarea acestora, după cum notează tot editia.ro. Pe plan local, Ruse este cunoscut cu porecla "Tene", iar din grupul său infracţional ar face parte, printre alţii, fraţii Moga, şi ei cu notorietate în judeţul Călăraşi, potrivit unor surse judiciare. Unul dintre fraţii Moga este finul lui Ruse, conform aceloraşi surse.
Atât Ruse, cât şi fraţii Moga au fost duşi la audieri joi la sediul DIICOT Bucureşti.
Cele mai mediatizate personaje în acest caz
Aurel Şarameta fost preşedinte al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii din anul 2001, de unde a câştigat anul trecut venituri de peste 800.000 de lei. Este o persoană cu foarte puternice conexiuni în lumea financiar-bancară şi lumea politică. Şaramet deţine 3 locuinţe şi o casă de vacanţă, două autoturisme Mercedes şi un Ford Fiesta, bijuterii de 9.500 de euro, achiziţionate începând din anul 2000, o colecţie numismatică de 19.500 de euro şi tablouri de 68.000 de euro. El mai are două depozite în lei la ATE Bank şi la Alpha Bank, deschise în 2000, totalizând 2,27 mld. lei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
