♦ Două crize care se suprapun – escaladarea conflictului din Iran şi instabilitatea politică internă – au început să lase urme vizibile în economia României.
România traversează o perioadă în care presiunile externe şi cele interne se amplifică reciproc. Războiul din Iran a ridicat brusc preţul petrolului şi a readus aversiunea la risc pe pieţele financiare, în timp ce criza politică de la Bucureşti a pus presiune pe cursul valutar, a alimentat temerile privind deficitul bugetar şi a accentuat neîncrederea investitorilor.
Rezultatul se vede deja în cinci indicatori-cheie: euro a urcat spre 5,2 lei, Bursa a reacţionat rapid la episoadele de instabilitate, inflaţia rămâne aproape de 10%, ROBOR şi-a întrerupt scăderea, iar petrolul a revenit la maxime nemaivăzute din 2022. Economia locală intră astfel într-o zonă de risc în care fiecare nouă tensiune externă loveşte mai puternic, pe fondul dezechilibrelor interne deja existente.
Inflaţia, reacţie imediată
Criza politică din România are deja efecte economice vizibile, de la creşterea costurilor de finanţare până la presiuni asupra cursului de schimb şi riscuri privind accesarea fondurilor europene.
România pare prinsă între două surse de presiune simultane: una internă, generată de incertitudinea politică şi dezechilibrele bugetare, şi una externă, venită din conflictul regional care afectează energia şi comerţul global.
Statisticile cu privire la evoluţia ratei anuale a inflaţiei arată în primul rând o accelerare puternică şi rapidă a inflaţiei în România pe parcursul anului trecut. Dacă în martie şi aprilie 2025 rata anuală a inflaţiei era de 4,9%, adică deja peste ţinta urmărită de Banca Naţională a României, în doar câteva luni aceasta aproape s-a dublat, ajungând la 9,9% în august.
Saltul cel mai abrupt apare între iunie şi august 2025, când inflaţia urcă de la 5,7% la 9,9%. După atingerea pragului de aproape 10%, economia nu reuşeşte să readucă rapid inflaţia sub control. Din august 2025 până în martie 2026, indicatorul rămâne aproape permanent între 9,3% şi 9,9%, adică scumpirile nu mai sunt doar un episod temporar, ci se propagă în mai multe sectoare ale economiei.
