♦ Evoluţiile demografice relevate de statistici, atât în zona de migraţie, cât şi în zona de îmbătrânire a populaţiei, vor afecta dezvoltarea economică a ţării.
Datele publicate ieri de Statistică arată că circa 238.000 de persoane au emigrat anul trecut în 2018. În aceeaşi vreme, economia românească a crescut cu 4,1%, iar salariul mediu net în România a crescut cu peste 18%.
Cu cât trebuie să crească economia şi salariile ca să nu mai plece românii din ţară?
„Răspunsul meu este pe două componente: prima este că oricât ar creşte nivelul salariilor, dacă se operează numai creşterea, efectul este mult mai mic decât dacă se iau în vedere şi alţi factori, precum perspectivele de carieră şi funcţionarea instituţiilor. Ideea că românul este un animal economic care reacţionează numai la salarii nu este valabilă“, a declarat pentru ZF Dumitru Sandu, sociolog, profesor la Facultatea de sociologie şi asistenţă socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.
Economia românească a crescut în anul 2018 la un ritm de 4,1% peste media europeană. PIB per capita în România este la 64% din media europeană, în vreme ce în Polonia, spre exemplu, este la 71% din media UE. Dumitru Sandu spune că acesta este indicatorul care ar trebui luat în considerare.
„Al doilea aspect este că m-aş uita mai degrabă la PIB per capita decât la salarii. PIB per capita este un indicator mai precis, care arată atât nivelul veniturilor, cât şi calitatea instituţiilor publice. Să luăm cazul Poloniei. Putem avea o reducere a exodului românilor în străinatate, un nivel comparabil cu cel al Poloniei, în condiţiile în care PIB-ul pentru România va creşte la un nivel similar cu cel al Poloniei şi dacă România va avea politici de optimizare a migraţiei comparativ cu ceea ce se face efectiv în Polonia“, a explicat sociologul.
În 2018 au plecat 238.000 de persoane din România, mai mult cu 18.000 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Legat de motivaţia economică din spatele plecărilor, Dumitru Sandu dă exemplul creşterilor de salarii din domeniul medical. În acest sector salariile au crescut semnificativ în ultima perioadă, însă cadrele medicale au continuat să aleagă să plece în străinătate.
„Majoritatea celor care pleacă sunt tineri, de maxim 40 de ani. Haideţi să luăm cazul medicilor. S-au mărit salariile, aşa cum trebuia de multă vreme pentru medicii de la stat, dar în continuare sectorul privat din serviciile sanitare continuă să trimită mulţi oameni în străinătate. În continuare sectorul de sănătate de stat are probleme majore. Nu este suficient să măreşti salariile. Este suficient să iei în seamă perspectivele de promovare profesională, de carieră, de corectitudine şi aşa mai departe“, a mai spus sociologul.
Motivaţia plecărilor în străinătate este mai mult legată de funcţionarea defectuoasă a instituţiilor statului decât de nivelul salariilor. De asemenea, printre factorii care îi fac pe români să emigreze se mai numără şi condiţiile de muncă şi posibilităţile de carieră.
„Ponderea foarte mare a intenţiei de plecare în rândul tinerilor este legată de faptul că în clipa de faţă tineretul din România vrea să aibă condiţii de lucru similare cu cele din Occident. O să fac legătura plecărilor cu cazul Caracal. Nu în sine, ci relevant pentru cancerul instituţiilor din România. Plecările din ţară se fac pentru job, salarii, promovare profesională. Tinerii vor justiţie, poliţie, primărie, instituţii care să fie ca afară“, a mai spus Dumitru Sandu.
Andrei Rădulescu, directorul departamentului de analiză macroeconomică din cadrul Băncii Transilvania, atrage atenţia că evoluţiile demografice relevate de statistici, atât în zona de migraţie, cât şi în zona de îmbătrânire a populaţiei, vor afecta dezvoltarea economică a ţării. În cadrul analizei realizate de economiştii BT se pun de asemenea în contrast creşterea veniturilor şi creşterea economică din România cu continuarea tendinţei de emigrare.
„Atragem atenţia cu privire la faptul că aceste evoluţii au impact nefavorabil pentru ritmul de creştere economică şi pentru situaţia finanţelor publice pe termen mediu şi lung. În acest context, subliniem importanţa implementării de măsuri care să determine schimbarea tendinţelor nefavorabile în ceea ce priveşte dinamica populaţiei şi structura pe grupe de vârstă, inclusiv investiţii semnificative pentru creşterea calităţii infrastructurii (transport, educaţie, sănătate). Totodată, sistemul de pensii trebuie întărit pentru evitarea dezechilibrelor majore pe viitor în sfera finanţelor publice“, scrie Rădulescu.
