♦ Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România: Consumul a fost afectat iremediabil în acest an de cele două luni de stare de urgenţă ♦ Consumul privat ar urma să aducă o scădere de 2,2 puncte procentuale la evoluţia economică din 2020 ♦ Consumul guvernamental, ca urmare a achiziţiilor de bunuri şi servicii pentru combaterea crizei medicale, ar urma să înregistreze un surplus.
Consumul, care a condus creşterea economică din România în ultimii ani, ar urma să contribuie negativ la dinamica PIB din 2020, potrvit estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. Astfel, consumul final ar veni cu o contribuţie negativă de 0,8 puncte procentuale la scăderea economică de 3,8% din 2020.
Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România, spune că scăderea consumului din cele două luni de stare de urgenţă nu va putea fi recuperată până la finalul anului. În consecinţă, aportul consumului la creşterea economică va fi negativ.
„Consumul şi-a mai revenit, acum este cu 2 puncte procentuale peste ce era în aceeaşi lună a anului anterior, dar avem reducerea de consum din perioada de stare de urgenţă, care nu mai poate fi recuperată. Da, consumul va fi mai mic decât consumul pe anul trecut şi va contribui negativ la creşterea economică”, a spus Adrian Codîrlaşu.
Consumul privat ar urma să aducă o scădere de 2,2 puncte procentuale la evoluţia economică din 2020. Consumul guvernamental, ca urmare a achiziţiilor de bunuri şi servicii pentru combaterea crizei medicale, ar urma să înregistreze un surplus. Adrian Codîrlaşu mai spune că şi investiţiile din acest an vor pune umărul la creşterea consumului guvernamental.
„S-au şi făcut investiţii. De exemplu sectorul de construcţii a crescut pe clădiri rezidenţiale şi inginereşti, unde practic sunt investiţiile din infrastructură care au venit din fonduri publice. Deci s-au făcut investiţii. În acelaşi timp, este nevoie că guvernul să facă cheltuieli pentru combaterea crizei medicale. Mai e nevoie de cheltuieli guvernamentale pentru a reporni economia.”
Pe componente, cumpărările de mărfuri ale populaţiei urma să înregistreze un plus de 2,3% faţă de anul trecut în 2020, însă consumul de servicii ar urma să scadă cu 6,6%. Consumul guvernamental ar creşte cu 4,3% în 2020. „Nu cred că se poate relansa consumul şi să fie ce a fost înainte până nu se calmează criza medicală. Cât timp sunt oameni bolnavi, automat nu văd cum să se revină la ce a fost în 2019 fără să se rezolve criza medicală”, a mai spus Adrian Codîrlaşu.
Pe partea de consum privat, un mic impuls va veni din zona de creştere a pensiilor: „Da, creşterea pensiilor va avea un impact în consum, o parte din ei vor fi cheltuiţi, dacă nu chiar toţi. Este o creştere permanentă şi atunci da, ştiiind că banii vor fi încasaţi permanent, se duc în consum.”
Datele la 6 luni despre consumul privat arată o revenire în iunie, faţă de mai şi aprilie, revenire care a adus cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, pe plus în primele 6 luni din acest an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele Institutlui Naţional de Statistică.
În luna iunie 2020, cifra de afaceri în retail a crescut în serie brută cu 2,9% în iunie 2020 versus aceeaşi lună a anului trecut, după aprilie şi mai, două luni care au dus afacerile retailerilor la mai bine de jumătate. Vânzările de mobilă, electrocasnice şi comerţul online au fost vârful de lance al revenirii consumului.
Astfel, avansul a fost susţinut de vânzările de bunuri alimentare (3,6%) şi mai ales nealimentare (8,8%), pe când piaţa de carburanţi este în continuare pe minus cu 8,8%.
Analiza pe sectoare arată discrepanţe mari în evoluţia cifrei de afaceri a retailerilor: vânzările de încălţăminte şi haine au rămas pe minus cu aproape 13%, însă electrocasnicele sau mobila au crescut cu aproape 15%.
Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România:
S-au şi făcut investiţii. De exemplu sectorul de construcţii a crescut pe clădiri rezidenţiale şi inginereşti, unde practic sunt investiţiile din infrastructură care au venit din fonduri publice. Deci s-au făcut investiţii. În acelaşi timp, este nevoie că guvernul să facă cheltuieli pentru combaterea crizei medicale. Mai e nevoie de cheltuieli guvernamentale pentru a reporni economia.
