Obligaţiunile japoneze obişnuiau să aibă randamente atât de scăzute, încât acestea constituiau un fel de ancoră pentru piaţa globală a titlurilor de datorie, exercitând presiuni în sensul scăderii costurilor de finanţare pentru guverne din întreaga lume. Lucrurile s-au schimbat brusc însă recent, existând şi temeri de contagiune la nivel mondial.
Randamentul obligaţiunilor japoneze pe 40 de ani a urcat în forţă, depăşind la începutul acestei săptămâni pragul de 4%, o premieră pentru orice maturitate a datoriilor suverane ale ţării în mai mult de trei decenii, potrivit Bloomberg.
Un motiv este că banca centrală a Japoniei, care deţine peste jumătate din titlurile de datorie suverane ale ţării, a început să-şi reducă achiziţiile de obligaţiuni. Un altul are legătură cu posibilitatea unor noi vânzări de obligaţiuni guvernamentale pentru finanţarea planurilor de reduceri de taxe anunţate de premierul ţării Sanae Takaichi.
Takaichi a anunţat că va dizolva parlamentul vineri, urmând să fie organizate alegeri generale anticipate pe 8 februarie, făcând apel la ţara sa să-i acorde un mandat pentru „schimbări majore de politică“, notează Financial Times. Takaichi a confirmat că plănuieşte să pregătească o suspendare completă pe doi ani a TVA-ului de 8% al Japoniei pe alimente.
Prima femeie prim-ministru a Japoniei a avut de câştigat de pe urma imaginii sale de agent al schimbării pentru o popularţie în curs de îmbătrânire şi scădere şi pentru Partidul Liberal Democrat, care a condus Japonia în cea mai mare parte a ultimilor 70 de ani.
Dacă va obţine mandatul cerut, Takaichi a promis stimulente în plus, o reducere a raportului datorie/PIB al ţării şi o securitate socială mai solidă.
Însă planurile acesteia nu sunt pe placul investitorilor, care se tem că acestea vor pune o presiune prea puternică pe finanţele publice ale ţării. Analiştii au calculat că reducerea propusă TVA-ului la alimente ar urma să coste guvernul 5.000 miliarde de yeni (31,7 miliarde de dolari) în plus pe an.
„Nu există nicio sursă clară de finanţare pentru reducere, iar pieţele se aşteaptă ca aceasta să fie finanţată prin noi emisiuni de obligaţiuni guvernamentale“, a declarat Yuuki Fukumoto, de la NLI Research Institute, pentru Bloomberg.
Deşi raportul datorie/PIB în cazul Japoniei a atins un minim pe 16 ani, acesta reprezintă în continuare cea mai ridicată povară a datoriilor publice din rândul economiilor avansate. Asta înseamnă că cererea pentru obligaţiuni este extrem de sensibilă la măsuri guvernamentale ce cresc îndatorarea, iar unii investitori văd riscul ca yieldurile mai mari să declanşeze o spirală de vânzări în masă.
Tot în această săptămână, liderul celui mai mare grup sindical din Japonia a îndemnat guvernul condus de Takaichi să stabilizeze cursul de schimb şi preţurile, în condiţiile în care inflaţia continuă să afecteze gospodăriile.
„Actuala slăbiciune a yenului alimentează inflaţia, iar preţurile urcă peste ţinta de 2% stabilită de guvern şi banca centrală a ţării“, a declarat Tomoko Yoshino, preşedinta federaţiei sindicale Rengo.
Timp de 30 de ani, preţurile din Japonia au rămas în mare parte neschimbate. Acum, deprecierea yenului schimbă totul în economia ţării.
Economia japoneză a pierdut locul patru în clasamentul mondial, acesta fiind preluat la finalul anului trecut de cea indiană.
Japonia este de asemenea în conflict cu China în prezent. Takaichi a declarat că Japonia, dependentă de SUA pentru securitatea sa, are nevoie să devină capabilă să se protejeze singură.
La scurt timp după ce a devenit premier, Takaichi a declanşat un conflict cu China referindu-se în parlament la situaţia ipotetică ca Japonia să devină implicată într-un conflict militar legat de Taiwan. Aceasta a respins apelurile Beijingului de a-şi retrage comentariile, conform Financial Times.
