Bănci și Asigurări

Economia are nevoie de bani, şi ieftini, dar Banca Naţională va menţine dobânda-cheie de teama deprecierii leului

Economia are nevoie de bani, şi ieftini, dar Banca Naţională va menţine dobânda-cheie de teama deprecierii leului

Autor: Claudia Medrega

01.11.2012, 00:07 1169

Creşterea inflaţiei, contextul european volatil ce pune presiune pe cursul de schimb şi riscurile electorale interne, asociate alegerilor din decembrie, vor determina BNR să menţină vineri dobânda-cheie la 5,25% pe an, deşi creditarea sectorului privat continuă să slă­bească, în special pe partea de valută, iar deficitul mare de cerere care afectează economia persistă. Consiliul de administraţie al BNR se reuneşte la sfârşitul săptămânii în ultima şedinţă pe probleme de politică monetară programată în acest an, prilej cu care va aproba şi raportul trimestrial asupra inflaţiei. Următoarea şedinţă de politică monetară va avea loc anul viitor pe 7 ianuarie.

Redresarea economiei continuă să fie lentă şi are nevoie de finanţare cât mai ieftină. Majoritatea prognozelor indică pentru acest an un plus al PIB de doar 0,5%.

Există opinii care indică necesitatea unei reduceri a dobânzii-cheie care ar face mai atractive împrumuturile în lei şi ar determina diminuarea randamentelor plătite de stat la împrumuturi, în timp ce ajustarea rezervelor minime obligatorii la lei ar lăsa mai multă lichiditate în piaţă. Şi diminuarea rezervelor minime la valută ar duce la scăderea dobânzilor.

Dacă ultimele trei decizii de menţinere a dobânzii-cheie au fost justificate de ieşirile de capital şi de presiunile asupra cursului, pe fondul crizei datoriilor suverane din zona euro şi al tensiunilor politice interne, la şedinţa din septembrie BNR a început să se arate îngrijorată şi de creş­terea pre­ţurilor.

Creşterea preţurilor la ali­­mente a determinat o ră­buf­­nire a inflaţiei în septembrie, rata anuală urcând la 5,3%, peste estimările celor mai mulţi analişti. Explozia inflaţiei anulează practic orice şansă ca inflaţia să se mai încadreze în ţinta BNR, de 3% plus/ minus un punct procentual.

"Având în vedere deficitul de cerere persistent, am putea fi tentaţi să spunem că banca centrală ar trebui să relaxeze condiţiile monetare. Presiunile inflaţioniste s-au accentuat semnificativ în ultima perioadă, acestea fiind determinate de factori ce nu ţin de cerere şi care ar putea fi reversibili. Chiar dacă teoretic aştep­tările inflaţioniste s-ar putea deteriora, este posibil ca datorită faptului că economia este aşteptată să crească sub potenţial, aceste aşteptări să nu se traspună în comportamentul consumatorului, iar efectele de runda a doua să fie diminuate", a comentat Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank. Evaluând, în plus, şi riscurile de depreciere a monedei naţionale, ea crede că cel mai prudent în momentul actual ar fi ca dobânda de politică monetară şi RMO să rămână neschimbate.



De ce ar trebui să fie redusă dobânda-cheie sau rezervele minime

Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, consideră că ar fi necesară în primă instanţă o reducere a dobânzii de politică monetară pentru a face mai atractive împrumuturile în lei şi pentru a diminua treptat randamentele plătite de Trezorerie pentru datoria publică.

La începutul anului viitor ar fi preferabilă reducerea rezervelor obligatorii la valută pentru a scădea dobânzile practicate de băncile din România atât la depozite, cât şi la credite, deoarece economia românească are nevoie de finanţare cât mai ieftină, şi mai ales exportatorii care par să fi pierdut din competitivitatea externă în ultima perioadă, crede Hăncilă. Iar pe măsură ce vor scădea presiunile de depreciere ale monedei naţionale, Banca Naţională ar putea să reducă nivelul rezervelor minime obligatorii la lei pentru a lăsa mai multă lichiditate într-o piaţă monetară pe care începe să se prefigureze un deficit de lichiditate, apreciază Hăncilă. Ea se aşteaptă, totuşi, ca BNR să continue abordarea prudentă asupra politicii monetare şi să menţină neschimbată atât rata cheie, cât şi nivelul actual al rezervelor minime, mai ales că presiunile inflaţioniste vin în principal de la factori care nu se află sub incidenţa politicii monetare.

O decizie neutră, adică menţinerea parametrilor de politică monetară (dobândă cheie şi rate de rezerve) ar fi decizia adecvată acum, crede şi Florian Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen. "Mesajul ar fi «prudenţă», iar impactul «de ancorare a aşteptărilor». În fapt, ceea ce trebuie să cântărească mult în deciziile ce vor fi luate în diverse alte sectoare sunt «aşteptările» pe care acele decizii le vor genera. Nu este cazul să facem pasul în spate, ci să fim chibzuiţi. Avem nevoie de cumpătare şi stabilitate", afirmă Libocor. El nu se declară adeptul scenariului FMI din cel mai recent raport privind România, susţinând că o scădere economică de 5% şi o depreciere de 15-20% a leului este o predicţie extremă şi trebuie tratată ca atare. "Am încredere în moneda naţională, în economia românească şi în potenţialul ei de revenire şi creştere."

Analiştii cred că BNR nu va majora dobânda-cheie în acest an, având în vedere că ascensiunea inflaţiei este determinată de şocuri pe partea de ofertă din afara sferei de influenţă a băncii centrale. Însă este posibil să vedem întărirea controlului asupra lichidităţii din piaţa monetară, cu impact asupra creşterii dobânzilor din piaţa monetară şi a randamentelor la titlurile de stat.

BNR ar putea reduce oferta de lichiditate pentru bănci şi astfel dobânda interbancară ROBOR la trei luni - bază de cost pentru creditele în lei - este prognozată să urce peste 6% în iunie anul viitor. În situaţia în care anticipaţiile inflaţioniste ale consumatorilor se vor deteriora, iar creşterea inflaţiei va conduce la majorări de salarii peste productivitatea muncii, este posibil să asistăm la o creştere a dobânzii de politică monetară în 2013, consideră Eugen Sinca, analist al BCR.

Însă majorarea dobânzii cheie pentru a ajuta cursul de schimb nu ar fi o mişcare sănătoasă pe termen mediu.

Pe termen scurt s-ar putea atrage investiţii de portofoliu, dar care prezintă de fel o natură volatilă, iar dacă din punct de vedere economic România nu va prezenta un avantaj competitiv în creştere (ce poate fi obţinut prin politici guvernamentale mai degrabă), riscul de dezinvestire poate să se materializeze, după cum anticipează Cătălina Molnar de la UniCredit.

AFACERI DE LA ZERO