♦ În timp ce în România dobânda-cheie stă la 6,5%, în Ungaria a ajuns la 5,75%, la fel ca şi în Serbia, în Polonia este 3,75%, iar în Cehia a coborât până la 3,5%. Dar România a avut până acum şi cea mai mare inflaţie din regiune, de peste 10%, în timp ce în celelalte ţări inflaţia a fost în intervalul 2%-3% ♦Incertitudini şi riscuri notabile pentru inflaţie vin, în opinia BNR, din evoluţia viitoare a preţurilor energiei electrice şi alimentelor, de la seceta severă din 2026, precum şi din traiectoria cotaţiei ţiţeiului, cu implicaţii asupra cotaţiilor altor materii prime şi asupra preţurilor internaţionale ale unor bunuri ♦În plus, incertitudini şi riscuri semnificative pentru activitatea economică şi evoluţia pe termen mediu a inflaţiei generează şi conflictul din Orientul Mijlociu şi criza energetică ♦Iar incertitudini mari rămân asociate, inclusiv în actuala situaţie politică internă, cu măsurile potenţiale viitoare pentru continuarea consolidării bugetare, potrivit BNR.
BNR anticipează o redresare uşoară a economiei în trimestrele doi şi trei din acest an şi vede o accentuare a ascensiunii creditului privat, în timp ce inflaţia scade substanţial din trimestrul trei (T3). Însă România rămâne cu cea mai mare dobândă din regiune, banca centrală ţinând rata-cheie tot la 6,5%, nivel neschimbat de doi ani, pentru că vede în viitor incertitudini şi riscuri de tot felul, „notabile“, „semnificative“ şi „mari“ atât pentru evoluţia inflaţiei, cât şi pentru mersul economiei şi continuarea consolidării fiscale.
În România, rata anuală a inflaţiei s-a redus uşor în iunie 2026, aşa cum s-a anticipat, coborând spre 10,4%, de la 10,85% în luna mai. Iar potrivit prognozei BNR din noul raport asupra inflaţiei, rata anuală a inflaţiei va avea o „corecţie descendentă substanţială” în T3/2026, conform previziunilor, odată cu epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor.
„Potrivit prognozei din raport, rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026, aşa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor. Totodată, după o evoluţie uşor fluctuantă în trimestrul IV 2026, ea este aşteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului ţintei, sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor recente de preţuri antrenate de şocul energetic, precum şi în condiţiile intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta va continua să se adâncească în perspectivă apropiată, coborând la valori mai joase decât cele anticipate anterior – în contextul corecţiei bugetare, dar şi al crizei energetice globale -, şi se va restrânge treptat ulterior”, după cum a transmis boardul BNR după şedinţa de politică monetară de ieri.
