Bănci și Asigurări

Pentru că economia zonei euro nu face faţă carenţei de inflaţie şi războiului comercial mondial, BCE a netezit drumul pentru dobânzi şi mai mici. Băncile germane se plâng că acestea au efecte „devastatoare“, în timp ce bursele de acţiuni privesc înapoi cu satisfacţie

Pentru că economia zonei euro nu face faţă carenţei de inflaţie şi războiului comercial mondial, BCE a netezit drumul pentru dobânzi şi mai mici. Băncile germane se plâng că acestea au efecte „devastatoare“, în timp ce bursele de acţiuni privesc înapoi cu satisfacţie

Mario Draghi (centru), preşedintele BCE, apreciază că riscul de recesiune în zona euro este „destul de redus“, dar este conştient că industria manufacturieră are probleme, iar acestea afectează alte sectoare ale economiei. „Dacă perspectivele se înrăutăţesc şi mai mult, va fi nevoie de sprijinul politicilor bugetare“, a spus el, cerând astfel ajutor din partea guvernelor.

Autor: Bogdan Cojocaru

26.07.2019, 00:08 1103

Banca Centrală Europeană a netezit ieri drumul unor noi stimulente monetare, precum reduceri ale dobânzilor de politică monetară aflate deja la minime record şi noi achiziţii de active, pentru stimularea unei economii care dă din nou semne de anemie cronică. Prima reducere de dobândă din noul ciclu de relaxare economică este aşteptată în septembrie. Băncile europene, în special cele germane, au atacat politicile BCE şi se plâng că dobânzile mici au efecte „devastatoare“.

Pe 26 iulie 2012, în plină criză a datoriilor suverane, pe atunci proaspătul preşedinte al BCE Mario Draghi promitea că va face „tot ce este nevoie“ pentru a proteja euro şi economia zonei euro.

Au trecut şapte ani de atunci, dobânzile negative au devenit noul normal, iar economia are din nou nevoie de ajutorul băncii. După ani de revenire economică puternică, inflaţia, pe care BCE încearcă fără succes s-o ţină la 2%, şi-a pierdut energia, iar un război comercial mondial a anchilozat producţia industrială a zonei euro. În plus, ameninţarea Brexitului afectează moralul investito­rilor şi al companiilor. Între timp, de când Draghi a devenit preşedintele BCE, indicii principalelor burse de acţiuni europene au crescut apreciabil. Dax, indicele bursei de la Frankfurt, s-a dublat. Dobânda pentru depozite aplicată de BCE este negativă de peste cinci ani, iar din 2016 este la nivelul record de -0,4%. Rata dobânzii de politică monetară este 0.

În urmă cu doar şapte luni BCE, banca centrală a zonei euro, şi-a oprit masivul program de stimulare economică prin achiziţii de obligaţiuni (quantitative easing - QE). Ieri, instituţia a menţinut dobânzile de politică monetară, dar şi-a actualizat ghidajul privind direcţia dobânzilor, iar conducătorii băncii le-au cerut economiştilor lor să pregătească noi opţiuni pentru o nouă rundă de relaxare a politicii monetare, potrivit Reuters. Consiliul guvernator al BCE a anunţat ieri că se aşteaptă ca dobânzile să stea la actualele niveluri sau mai jos cel puţin până în a doua jumătate a anului viitor, renunţând astfel la ghidajul că dobânzile nu vor fi schimbate până la mijlocul anului 2020.

Ana Andrade, analist la Economist intelligence Unit, a interpretat semnalele BCE în sensul că instituţia „a pus bazele unei reduceri de dobândă, dar că va aştepta până în septembrie pentru implementarea de stimul suplimentar. Până atunci decizia sa va ajunge să fie sprijinită de  date concrete şi de noi proiecţii macroeconomice“. Unii analişti spun că BCE este precaută şi vrea să vadă ce paşi va face Rezerva Federală americană, aşteptată de cei mai mulţi dintre investitori să înceapă de săptămâna viitoare să reducă dobânda de politică monetară.

Strategii băncii germane Deutsche Bank prezic reduceri de dobânzi peste tot în lumea emergentă în siajul semnalelor de relaxare date de BCE şi de Fed, scrie CNBC. Strategii şi-au înrăutăţit perspectivele de creştere a economiilor emergente în 2019, observând la ele tendinţe de slăbiciune persistentă asemănătoare cu cele ale pieţelor dezvoltate. De aceea, băncile centrale vor fi forţate să acţioneze de nevoia de a stimula creşterea economică. Astfel, analiştii anticipează reduceri de dobânzi în Rusia, Africa de Sud, Turcia, India, Indonezia, Filipine, Vietnam, Brazilia şi Chile. „Economiile asiatice sunt trase în jos în special de şocurile din comerţ“, se arată într-o notificare din partea Deutsche Bank.

Dintre băncile centrale enumerate mai sus se remarcă banca naţională a Turciei, care ieri a tăiat agresiv  dobâbda de politică monetară, cu 425 de puncte de bază, la 19,75%, făcând astfel pe plac preşedintelui ţării Recep Tayyip Erdogan, care face constant presiuni asupra instituţiei pentru ca aceasta să diminueze costurile creditării, soluţia sa pentru stimularea unei economii care-şi revine lent din recesiune. Şedinţa de ieri a fost prima după ce preşedintele  Erdogan l-a demis pe guvernatorul băncii centrale tocmai din cauza neînţelegerilor dintre cei doi privind dobânzile. Liderul turc, care încurajează acumularea de datorie, şi-a exprimat de multe ori ideea că dobânzile sunt „mama tuturor relelor“. Inflaţia în Turcia este de 16%. În 2018, lira turcească s-a depreciat faţă de dolar cu aproape 30%.

În Europa, dobânzile mici şi foarte mici sunt infiltrate adânc pe piaţa datoriilor suverane. Spre exemplu, obligaţiunile germane cu scadenţa la zece ani, un indicator al costurilor de finanţare ale unui guvern, ar putea ajunge ca în anul acesta să stea de un număr record de zile în teritoriul negativ, ceea ce arată cum aşteptările investitorilor că slăbiciunea inflaţiei va fi greu de combătut afectează cea mai mare economie din Uniunea Europeană, scrie Reuters, care a calculat că obligaţiunile statului german sunt pe cale să împlinească 80 de zile de stat în teritoriul negativ.

În 2016, numărul de zile a fost 79. Băncile germane se plâng că dobânzile scăzute au efecte devastatoare asupra afacerilor lor, în condiţiile în care unele dintre ele au început să ceară comisioane anumitor clienţi de retail pentru depozitele constituite de aceştia la ele, notează Bloomberg.

„Avem deja o situaţie devastatoare creată de ratele dobânzilor, iar sfârşitul acesteia nu se vede la orizont“, a spus Peter Schneider, reprezentant al băncilor de economii din landul Baden-Wuerttemberg. „Dacă BCE agravează cursul, va lovi dur nu doar întregul sistem financiar, ci mai ales pe deponenţi.“ Schneider sugerează că băncile nu vor mai putea plăti dobânzi negative către BCE pentru excesul de lichiditate fără a trece costurile asupra clienţilor. Potrivit unei analize a Tagesgeldvergleich.net, cel puţin 22 de instituţii financiare germane percep comisioane clienţilor de retail pentru depozite. În cele mai multe cazuri, dobânzi negative de 0,40% sunt aplicate sumelor de la un anumit nivel în sus.

 
 
 
 
AFACERI DE LA ZERO