Bănci și Asigurări

Economiile est-europene au sfidat cu creşterea lor prognozele Comisiei Europene şi încetinirea economică internaţională din 2018, ajutate de consumul intern. Vor rezista încetinirii accentuate a Vestului?

Premierul polonez Mateusz Morawiecki: „Din nou i-am surprins pe toţi acei analişti, cei care n-au avut încredere şi au prezis că rezultatele vor fi mai slabe.“

Premierul polonez Mateusz Morawiecki: „Din nou i-am surprins pe toţi acei analişti, cei care n-au avut încredere şi au prezis că rezultatele vor fi mai slabe.“

Autor: Bogdan Cojocaru

07.02.2019, 21:50 996

Cele mai multe economii est-europene au sfidat algoritmii de prognoză ai Comisiei Europene şi încetinirea economică internaţională în 2018 şi au crescut peste aşteptări, în mare parte datorită consumului intern. Investiţiile şi fondurile europene au jucat un rol important.

Însă pentru 2019, Comisia prevede încetiniri ale creşterii în mai toate statele Uniunii Europene, chiar apreciabile în economiile mari, spre care se îndreaptă cea mai mare parte a exporturilor est-europene.

Creşterea economică a accelerat anul trecut faţă de 2017 în Polonia, Ungaria, Slovacia, Letonia, Austria şi Grecia, potrivit previziunilor de iarnă ale Comisiei. Creşterile le-au depăşit pe cele estimate de CE în prognoza de toamnă în România, Polonia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Letonia şi Lituania şi au fost sub estimările anterioare în toate economiile vestice.

Prin creşterea de anul trecut, în Europa de Est s-a remarcat în special Polonia, cu un avans de 5,1%, cel mai rapid din regiune şi din 2007 încoace în clasamentul naţional. CE a estimat în toamnă un avans de 4,8%. Creşterea a fost alimentată de cererea internă, în special de consumul intern puternic, de investiţiile publice şi de o acumulare apreciabilă a stocurilor, explică strategii Comisiei. Nici anul acesta nu va fi fără de şansă pentru cea mai mare economie din regiune. Indicatoarele încrederii în economie au scăzut în ultimele luni din 2018 şi în ianuarie, însă sunt în continuare la niveluri peste mediile pe termen lung. CE se aşteaptă ca expansiunea investiţiilor pu­blice să rămână puternică în 2019 dacă sunt sprijinite cu fonduri europene. Însă dinamicile exporturilor şi importurilor vor încetini comparativ cu anul trecut din cauza cererii externe mai slabe. CE notează că se aşteaptă ca guvernul de la Varşovia să menţină în­ghe­ţate preţurile electricităţii pentru locuinţe anul acesta.

„Din nou i-am surprins pe toţi acei analişti, cei care n-au avut încredere şi au prezis că rezultatele vor fi mai slabe“, a afirmat miercuri premierul polonez Mateusz Morawiecki. Pentru 2019, CE prezice o încetinire a creşterii la 3,5%. Estimarea de creştere din prognoza de toamnă a CE pentru 2019 este de 3,7%.

Ungaria a avansat în 2018 cu 4,8%, faţă de 4,3% cât a fost prognoza din toamnă a Comisiei. „Reve­nirea ciclică puternică a cererii interne a permis Unga­riei să sfideze încetinirea economică interna­ţională în 2018“, se arată în raportul CE. Investiţiile au crescut rapid în toate sectoarele. Consumul privat este sprijinit de o piaţă a muncii robustă, de încre­derea ridicată şi de relaxarea condiţiilor de creditare. Angajările au atins noi vârfuri, în timp ce penuria de forţa de muncă şi majorările salariului minim au continuat să ridice salariile reale. Dar acest ciclu intern şi-a atins maximul. De acum, pe măsură ce economia absoarbe rezervele de forţa de muncă, angajările şi creşterea venitului vor încetini, mode­rând dinamica de consum. De asemenea, creşterea exporturilor este modestă. Creşterea PIB va încetini la 3,4% anul acesta. În prognoza de toamnă, CE estima avansuri ale PIB de 4,3% şi 3,4% pentru 2018 şi 2019.

Cehia, cea mai matură economie din regiune, şi-a continuat expansiunea în 2018, dar într-un ritm mai moderat decât în 2017. PIB-ul a avansat cu 2,9% în 2018, după estimările CE, „propulsat mai ales de cererea internă“. Investiţiile au crescut considerabil în prima jumătate a anului, impulsionate de nevoia de automatizare din industrie şi de majorarea in­vestiţiilor publice, sprijinite cu fonduri UE. Consu­mul privat a fost susţinut de creşterile salariale mari şi de nivelurile record ale angajărilor, pe fondul unei încrederi ridicate a consumatorilor. Pentru că impor­turile au crescut puternic, exporturile nete s-ar putea să fi frânat creşterea PIB. Pentru 2019, CE estimează tot un avans de 2,9% şi continuarea tendinţei de majorare rapidă a salariilor atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Anul acesta, avansul ar trebui să fie susţinut mai ales de creşterea investiţiilor publice. Exporturile nete vor deveni un factor neutru pentru evoluţia PIB. CE avertizează că „competitivitatea exporturilor cehe riscă să fie afectată de creşterea costurilor cu forţa de muncă în 2018 şi în anii urmă­tori din cauza lipsei de creştere a productivităţii“. Cehia are cea mai mică rată din UE a numărului de persoane în căutarea unui loc de muncă per loc vacant. În aceste condiţii, companiile ar putea fi încurajate să investească mai mult în utilaje, ceea ce poate duce la îmbunătăţirea productivităţii.

Slovacia, o economie puternic industrializată - are cea mai mare producţie de autovehicule per capita din lume -, a accelerat de la 3,2% la 4,2%, propulsată de cererea internă. CE vede o pierdere uşoară din forţă pentru consumul privat în 2018, contrabalansată de o creştere solidă a investiţiilor, mai ales în prima jumătate a anului. Consumul privat va rămâne un factor important de creştere economică. Aceasta ar trebui să încetinească modest anul acesta, la 4,1%.

Bulgaria a încetinit de la 3,8% în 2017 la la 3,2% în 2018, mai ales „din cauza slăbirii exporturilor în contextul cererii externe mai lente din partea partenerilor de comerţ mari din UE şi a Turciei, dar şi a unor factori excepţionali specifici ţării“. Creşterea a fost susţinută de consumul privat, impulsionat de majorările salariale şi de investiţii, susţinute de reluarea utilizării fondurilor europene. Bulgaria se va număra anul acesta printre puţinele economii din UE care vor accelera. PIB-ul va creşte în 2019 cu 3,6%.

În Slovenia, o economie dezvoltată, PIB-ul a avansat cu 4,4% în 2018, faţă de 4,9% în anul ante­rior. Creşterea a fost generală, sprijinită atât de investiţiile puternice şi de cheltuielile consumatorilor, cât şi de exporturile nete.

În zona euro, cea mai spectaculoasă şi îngrijo­rătoare încetinire o are Italia. Creşterea PIB s-a re­dus de la 1,6% în 2017 la 1% anul trecut şi va ajunge la 0,2% anul acesta. Economia italiană a intrat în recesiune în T4/2018. Din datele CE, Italia este singura economie din UE care se contractă. Cu o povară imensă de datorii şi cu posibilitatea de a-şi distruge bugetul, Italia este un risc în primul rând pentru ea însăşi, a avertizat vice­preşedintele CE Valdis Dombrovskis. Creşterea economică a Germaniei va încetini anul acesta la 1,1%, de la 1,5%, iar cea a Franţei la 1,3%, de la  1,5%. Prognozele CE arată că economia zonei euro îşi va reduce ritmul de avans de la 1,9% anul acesta la 1,3%.

 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO