Bănci și Asigurări

Epidemia de coronavirus riscă să arunce economia Italiei în recesiune şi să frâneze şi mai mult zona euro: Euro nu are decât de pierdut

Epidemia de coronavirus riscă să arunce economia Italiei în recesiune şi să frâneze şi mai mult zona euro: Euro nu are decât de pierdut

Bologna, oraş universitar, şi-a închis universităţile din cauza epidemiei de coronavirus.

Autor: Bogdan Cojocaru

24.02.2020, 22:51 1851

Cu Italia, cea mai slabă dintre verigile principale ale zonei euro, lovită dur de epidemia de coronavirus şi cu industria Germaniei ţinută în loc de bolile comerţului global, investitorii de pe pieţele financiare iau în calcul o probabilitate de 50% ca Banca Centrală Europeană să taie şi mai adânc dobânzile de politică monetară în următoarele cinci luni. În urmă cu o săptămână, această probabilitate era de 35%, potrivit Reuters. Saltul este uriaş, ceea ce arată că pieţele financiare se aşteaptă că greul pentru zona euro urmează să vină.

Spre exemplu, economiştii de la Berenberg şi-au redus proiecţia de creştere economică pentru zona euro în primul trimestru de la 0,2% la 0,1%, aştep­tându-se totuşi ca o parte importantă din pierderile provocate de întreruperile temporare ale fluxurilor de aprovizionare dinspre China să fie recuperate mai târziu. Plusul de pesimism pentru acest trimestru înseamnă, de asemenea, pierderi mai mari pentru euro în faţa dolarului, după cum au remarcat analiştii de la ING. Pentru că a devenit cel mai mare focar de coronavirus din afara Asiei, Italia este cea mai mare îngrijorare pentru pieţele europene.  „Italia are în faţă o recesiune şi există şanse mari ca datele privind creşterea din primul trimestru să fie negative, dar trebuie să vedem cum se răspândeşte virusul de aici“, spune Chris Scicluna, analist la Daiwa Capital Markets din Londra.

Italia pare că este cuprinsă de panică, notează Bloomberg. Pentru a preveni răspândirea epidemiei de coronavirus, guvernul a izolat până ieri zone cu aproape 50.000 de oameni. Ultimele zile ale festivalului de la Veneţia au fost anulate, iar univer­sităţile au fost închise. Multe dintre magazinele din Oraşul Chinezesc din Prato, de lângă Florenţa, sunt închise pentru două săptămâni. Epidemia s-a infiltrat şi în politică. Matteo Salvini, liderul partidului Liga, s-a folosit de criză pentru a-l ataca pe premierul Giuseppe Conte, reproşându-i acestuia că nu a protejat graniţele ţării. El a amintit acostarea vaporului umanitar Ocean Viking într-un port sicilian cu 274 de migranţi africani la bord şi a spus că Italia „trebuie să-şi blindeze graniţele“. De ase­menea, i-a cerut lui Conte să demisioneze dacă „nu poate apăra Italia şi pe italieni“. Creşterea numă­rului de ca­zuri cu infecţie cu corona­virus la 150 de la doar câteva într-o săptămână vine într-un moment prost pentru admi­nis­traţia lui Conte, deja atac­ată pentru că n-a reuşit să răs­pundă coerent răspândurii virusului. Înâlnirile nesfârşite de la Roma pentru încropirea unei strategii contra epide­miei înseamnă amânarea planurilor guvernului pentru introducerea unei reforme fiscale şi pentru investiţii de care economia ar avea nevoie pentru a reporni. Guvernul lui Conte a fost blamat de Beijing pentru o interzicere timpurie a tuturor zborurilor către şi din China, decizie criticată de un oficial de top al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii deoarece a împiedicat autorităţile să urmărească sosirile în condiţiile în care călătorii pot folosi rute indirecte pentru a ajunge în Italia. „Conte este într-o poziţie dificilă. Trebuie să găsească o explicaţie pentru răspândirea masivă a virusului“, a spus Sofia Ven­tura, profesor la Univer­sitatea Bologna, care şi-a anun­ţat închiderea luni, ală­turi de alte universităţi şi şcoli din regiunea nordică Emilia-Romagna. Conte nu a exclus suspendarea acordului Schengen care per­mite circulaţia liberă între graniţele Uniunii Euro­pene, cu câteva excepţii. Şi Liga a cerut suspendarea Schengen. O nouă criză politică este tot ce-i mai trebuia economiei italiene, care a scăzut cu 0,3%, în ritm trimestrial, în ultimele trei luni ale anului trecut. Criza provocată de coronavirus duce la o nouă con­tra­c­ţie şi astfel la intrarea economiei în recesiune. Ma­joritatea ca­zurilor de îmbolnăvire cu coro­navirus di­a­g­­nosticate pâ­nă acum sunt con­centrate în regiunile Lom­bardia şi Ve­neto, care con­tribuie cu apro­ximativ o treime la PIB-ul Italiei. Capi­ta­la financiară a ţării, Mila­no este în centrul epi­demiei. O­ra­şul şi-a închis şcoli, bi­ro­uri şi atracţii turis­tice pen­tru a împiedica răs­pân­direa bo­lii. Unele firme le-au cerut angajaţilor să ră­mână aca­să. Mixul de res­tricţii de călătorie, de în­tre­rupere a lucrului, a lanţurilor de aprovizionare şi per­turbare a turismului riscă să arunce economia în re­ce­siune pen­tru a patra oară din 2008 încoace, spune Ja­ck Allen-Reynolds, analist la Capital Economics. În special industria turismului este vulnerabilă la în­chi­de­rile cauzate de epidemia de coronavirus. Italia a­tra­­ge circa 128 de milioane de vizite anual, număr îm­păr­ţit aproape în mod egal în vizitatori străini şi lo­cal­­nici.

În 2018, străinii au lăsat în Italia 42 de miliarde de euro, arată calculele Băncii Italiei.

„Văd anulare după anulare“, spune Guido Carresi, care are sub management două hoteluri în Florenţa. Valoarea economică adăugată creată de turism contribuie cu 6% la PIB-ul Italiei, o cotă mai ridicată decât în Franţa sau Germania. În plus, exportatorii şi producătorii italieni se chinuie să-şi ghideze afacerile prin turbulenţele create în ultimii doi ani de războiul comercial dintre SUA şi China şi de încetinirea industriei auto germane. De asemenea, cererea internă este sub nivelul de acum zece ani. „În prezent, închiderile şi întreruperile lanţurilor de aprovi­zionare cauzate de coronavirus adaugă o piedică în plus pentru producţia industrială“, explică Allen-Reynolds. Exportatorii italieni au fost actori principali în ultimii ani în prevenirea prăbuşirii economiei - a treia ca mărime din zona euro. În ulti­mii trei ani, exporturile de bunuri şi servicii au crescut de trei ori mai rapid decât economia în ansamblul ei. Ponderea exporturilor în economie a urcat de la 25% în 2010 la 31% în 2018.

bogdan.cojocaru@zf.ro

 
 
AFACERI DE LA ZERO