Erste Group a redus estimarea de creştere economică a României pentru 2026 la 1%, de la 2,1% anterior, după ce datele semnal pentru T4/2025, publicate vineri de INS, au arătat o contracţie peste aşteptări şi au confirmat intrarea economiei în recesiune tehnică.
Potrivit estimărilor preliminare, PIB-ul României a scăzut, în termeni reali, cu 1,9% faţă de trimestrul anterior în T4/2025 şi a crescut cu doar 0,1% în ritm anual, mult sub aşteptările pieţei, care anticipa o scădere de 0,3% trimestru la trimestru şi un avans de 1,3% an/an.
În condiţiile în care şi T3/2025 a consemnat o scădere faţă de trimestrul anterior, România îndeplineşte definiţia standard a recesiunii tehnice – două trimestre consecutive de contracţie economică.
Pe ansamblul anului 2025, economia a crescut cu 0,6%, sub ritmul de 0,9% înregistrat în 2024, semnalând o pierdere de avânt la final de an.
Pe componente ale PIB, economiştii Erste estimează că structura pe partea de cerere va indica un consum al gospodăriilor modest, afectat de măsurile fiscale şi de condiţiile financiare încă restrictive. De asemenea, banca anticipează o evoluţie slabă a investiţiilor fixe, în linie cu deteriorarea profilului trimestrial al PIB.
Exporturile nete sunt aşteptate să aibă un impact în linii mari neutru asupra creşterii economice.
INS va publica pe 6 martie detaliile complete privind structura PIB, care ar trebui să ofere o imagine mai clară asupra sectoarelor ce au tras economia în jos.
Pentru 2026, Erste vede un consum privat care probabil va rămâne moderat în prima jumătate a anului, pe fondul condiţiilor financiare încă restrictive şi al presiunilor persistente asupra veniturilor reale.
În schimb, investiţiile ar putea accelera, susţinute de fondurile europene consistente disponibile pentru România în 2026.
“Guvernul pare hotărât să maximizeze absorbţia acestor resurse, ceea ce ar trebui să ofere un impuls consistent formării brute de capital şi să compenseze parţial slăbiciunea cererii private”, notează analiza Erste.
Totuşi, economiştii avertizează că există riscul ca importurile să accelereze odată cu relansarea investiţiilor şi a consumului, ceea ce ar putea limita contribuţia netă a exporturilor la creşterea economică.
