Grupul austriac Erste Group Bank îşi menţine perspectivele pozitive pentru evoluţia economiei în Europa Centrală şi de Est în 2021, prognozând un avans de 4,2% al PIB în România, în condiţiile în care redresarea regiunii ar avea la bază utilizarea eficientă a granturilor din Fondul de redresare al UE şi rată de vaccinare.
"Două injecţii vor stimula redresarea economiei. Una implică vaccinarea care imunizează oamenii, făcând astfel posibilă revenirea la normalitate. A doua constă în injecţii de capital din Fondul de redresare al UE, în valoare de 750 de miliarde de euro. Această finanţare va cataliza un mare potenţial economic, în special în regiunea noastră", spune Bernd Spalt, CEO al Erste Group. „Toate ţările din regiunea noastră ar trebui să înregistreze o revenire economică în 2021, această creştere fiind vizibilă mai ales în a doua jumătate a anului. Mai mult, ne aşteptăm la o creştere economică solidă şi în 2022- 2023, în condiţiile în care utilizarea fondurilor UE oferă un impuls suplimentar".
În cazul României, Erste şi-a menţinut prognoza pentru o creştere economică de 4,2% în 2021 şi de 4,5% în 2022, faţă de scăderea de 3,9% din 2020.
În opinia grupului, viteza şi amploarea procesului de vaccinare rămân cei mai importanţi factori pentru redresarea economică a regiunii. Erste Group se aşteaptă ca majoritatea populaţiei eligibile pentru imunizare să poată fi vaccinată până la sfârşitul celui de-al doilea trimestru al acestui an.
Totuşi, din cauza progresului uneori lent al procesului de vaccinare, pentru unele economii din regiune prognozele de creştere a PIB pentru 2021 au fost revizuite uşor în scădere.
Cu toate acestea, scenariul de creştere pentru 2021 în majoritatea pieţelor Erste Group este, în general, peste media de 4% estimată pentru zona euro în ansamblul ei.
În 2021, creşterea economică este de aşteptat să fie mai pronunţată în Croaţia (+ 4,5%) şi Serbia (+ 5,0%).
Şi economiile Ungariei, României şi Slovaciei ar urma să crească cu peste 4%, urmate de Republica Cehă şi Austria, cu o creştere estimată de 3,3% şi respectiv 2,8%. Creşterea solidă ar urma să continue în 2022 în toate ţările din regiune, cu avansuri anuale ale PIB între 4% şi 5% şi o accelerare mai pronunţată a creşterii în Austria, Slovacia şi Republica Cehă.
Un rol important în redresarea regiunii este atribuit şi Fondului de redresare al UE.
"Sumele mari de bani pe care UE le pune la dispoziţie ar trebui să fie investite în proiecte ambiţioase, care urmăresc un obiectiv foarte clar", a mai spus Spalt.
El subliniază că unele dintre programele naţionale, în special în Europa de Est, ar putea fi şi mai ambiţioase în abordare.
„Pentru a avea o viziune clară cu privire la priorităţile investiţionale trebuie doar să acordăm atenţie generaţiilor următoare în societăţile noastre: sustenabilitate, digitalizare şi educaţie".
Situaţia tinerilor din regiune s-a înrăutăţit, în general, ca urmare a pandemiei, pieţele muncii din Ungaria, Republica Cehă şi Serbia, în special, înregistrând o creştere bruscă a numărului de tineri care nu au un loc de muncă şi nu beneficiază de educaţie sau instruire.
"Creşterea viitoare trebuie să se bazeze în primul rând pe sustenabilitate. Pentru aceasta, economiile noastre trebuie să îşi consolideze infrastructura digitală şi să se asigure că forţa de muncă beneficiază de cele mai bune oferte educaţionale posibile".
