♦ În prezent, România are calificativul cu recomandare de investiţii (investment grade) din partea celor trei mari agenţii de rating - Moody's, Fitch şi S&P -, dar este pe ultimul prag, perspectiva ratingului fiind negativă ♦ „Vedem spaţiu suplimentar pentru ajustarea randamentelor, cu condiţia ca execuţia fiscală să decurgă conform planului. Totuşi, aceasta depinde de stabilitatea politică. În ciuda unor discuţii iniţiale, nu ne aşteptăm ca perspectiva ratingului de credit al României să revină la stabilă până când agenţiile de rating nu vor avea o oarecare încredere că noul prim-ministru, care urmează să fie numit în aprilie 2027, aderă cu stricteţe la traiectoria consolidării fiscale“, se menţionează într-o analiză semnată de Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR, analiză care este inclusă într-un raport de cercetare al grupului austriac Erste pentru întreaga regiune ♦ Ministerul Finanţelor trebuie să asigure în acest an pe lângă finanţarea deficitului bugetar estimat la 6,4% din PIB (circa 130 mld. lei) şi refinanţările de titluri de stat scadente în acest an (lei şi euro), care urcă la un nivel record de circa 150 mld. lei (30 mld. euro), cu 50% peste nivelul din 2025 ♦ Necesarul brut de finanţare a României pentru 2026 este estimat la circa 286 mld. lei, pe baza deficitului bugetar proiectat la 6,4% din PIB, ceea ce implică emisiuni nete de 136 mld. lei ♦ Planul de emisiuni de euroobligaţiuni este aşteptat la 10 mld. euro echivalent.
O viitoare îmbunătăţire a perspectivei ratingului României şi scăderea costului la care se împrumută statul sunt influenţate şi de politicile fiscale, dar şi de stabilitatea politică. Dintr-un raport de analiză al grupului austriac Erste, care în România deţine BCR (a doua bancă din sistem după active), reiese că agenţiile de evaluare financiară nu vor fi convinse să îmbunătăţească perspectiva ratingului României, de la negativă la stabilă, până când nu văd că şi noul Guvern din 2027 aderă la planul consolidării fiscale. Anul trecut deficitul bugetar a fost redus la circa 7,7% din PIB, de la aproape 8,7% din PIB în 2024, iar în acest an deficitul ar urma să scadă spre 6,5% din PIB.
„Vedem spaţiu suplimentar pentru ajustarea randamentelor, cu condiţia ca execuţia fiscală să decurgă conform planului. Totuşi, aceasta depinde de stabilitatea politică. În ciuda unor discuţii iniţiale, nu ne aşteptăm ca perspectiva ratingului de credit al României să revină la stabilă până când agenţiile de rating nu vor avea o oarecare încredere că noul prim-ministru, care urmează să fie numit în aprilie 2027, aderă cu stricteţe la traiectoria consolidării fiscale“, se menţionează într-o analiză semnată de Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR, analiză care este inclusă într-un raport de cercetare mai amplu al grupului austriac Erste pentru întreaga regiune.
