România ar putea închide 2025 cu o creştere economică de peste 1%, mai bine decât aşteptările, în timp ce inflaţia va rămâne sub pragul psihologic de 10%, pe fondul unei atenuări a dezechilibrelor macroeconomice în a doua parte a anului, potrivit estimărilor lui Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR.
Pentru 2026, Eugen Rădulescu anticipează un an mai bun, cu o creştere economică mai mare, cu o scădere a inflaţiei şi a dobânzilor, dar avertizează că ritmul de creştere va depinde de o incertitudine majoră: capacitatea economiei de a intra într-un proces real de restructurare, în special în sectorul public şi la nivelul întreprinderilor de stat.
“Este foarte probabil ca anul 2025 să se fi încheiat cu o creştere puţin mai mare decât în 2024, când a fost de 0,8%. Eu personal mă aştept să depăşim 1% în anul care s-a încheiat, ceea ce este o veste bună. În acelaşi timp, rata inflaţiei nu a depăşit 10% anul trecut şi cred că nici nu s-a încheiat anul cu mai mult de aproximativ 9,5–9,6%, în orice caz sub 10%. Având în vedere toate confuziile prin care am trecut în 2025, cred că acesta este un semn bun”, a spus Eugen Rădulescu în cadrul emisiunii de business ZF Live din 12 ianuarie.
Făcând o comparaţie între 2024 şi 2025, Eugen Rădulescu remarcă faptul că 2024 a fost anul în care deficitul bugetar a ajuns la cote absolut inacceptabile, peste 9%, mai exact 9,3% potrivit standardelor europene, în creştere de la 7% cu un an înainte. Cu toate că economia a fost stimulată până la refuz, acceleraţia economică a fost minimă, PIB-ul crescând doar cu 0,8%.
În 2025, spune consilierul BNR, ajustarea s-a simţit mai ales din a doua jumătate a anului: „Iată că în 2025, de la jumătatea anului încolo, s-a produs o atenuare a dezechilibrelor structurale grave pe care le-am moştenit şi este de aşteptat ca deficitul bugetar să se încheie sub cele 8,4% promise de guvernul Bolojan. Acest lucru s-a întâmplat fără să avem o contracţie activă, aşa cum auzeam pe mulţi susţinând. Ba chiar s-a produs o uşoară creştere, ceva mai mare decât în anul anterior”
Un factor conjunctural pozitiv a fost agricultura, cu efect şi pe exporturi: „Probabil că un rol deloc neglijabil l-au avut producţia agricolă şi, într-o anumită măsură, exporturile de produse agricole, care au fost într-o schimbare radicală faţă de anul 2024, când am avut un an agricol extrem de prost.” Concluzia lui Eugen Rădulescu pentru 2025: „una peste alta, 2025 s-a încheiat, cred, puţin mai bine decât ne-am fi aşteptat”.
Pentru 2026, Eugen Rădulescu anticipează o îmbunătăţire relativă, cu o scădere a inflaţiei mai clară în a doua parte a anului: „Cred că 2026 va fi mai puţin rău decât anul 2025. În mod normal, în a doua parte a anului vom avea o scădere mai semnificativă a ratei inflaţiei.”
În acelaşi timp, mixul de politici va fi esenţial pentru menţinerea unui ritm de creştere economică. Reducerea deficitului bugetar, temperarea inflaţiei şi scăderea dobânzilor pot crea spaţiu pentru relansarea investiţiilor şi a creditării sectorului real. Totuşi, avertizează Eugen Rădulescu, fără o restructurare reală în sectorul public şi o reformă a întreprinderilor de stat, ajustarea macroeconomică rămâne fragilă, iar potenţialul de creştere al economiei va continua să fie limitat.
