Principala provocare este riscul de credit care survine ca urmare a faptului că băncile sunt expuse şi la sectoare economice vulnerabile în contextul crizei COVID-19 şi există incertitudini în privinţa redresării economiei, având în vedere posibilul val patru al pandemiei, a declarat Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei Stabilitate Financiară din cadrul BNR.
„Principala provocare este riscul de credit care survine pentru că sunt expuse băncile la sectoare economice vulnerabile. Avem incertitudini şi în privinţa redresării economiei având în vedere valul patru al pandemiei. Expirarea moratoriilor pare să nu fi atras efecte negative. Ideea de moratorii pare să fi fost foarte utilă pentru debitori şi pentru creditori”, a explicat Rădulescu la ZF Bankers Summit 2021.
Eugen Rădulescu a mai spus că în 2008, românii aveau aproape 55% dintre credite în valută, iar în martie 2021 mai erau doar 29,1%, un lucru ce arată încredere în moneda naţională.
”Unul dintre lucrurile care mă bucură este scăderea creditului în valută – în 2008 aveam aproape 55% dintre credite în valută, iar în martie anul acesta nu mai erau decât 29,1%. Aceasta este o evoluţie foarte favorabilă, arată încredere în moneda naţională şi o reducere a riscului valutar pentru creditor şi debitor”.
Ce a mai declarat Eugen Rădulescu în cadrul videoconferinţei:
· Nu ne-am aşteptat să ajungă la 90% creditul neperformant, acela era un prag de sus pe care îl luam în condiţii de stres. Noi am făcut mai multe teste de stres, care au dus la un nivel maxim al creditelor neperformante, undeva pe la 9% şi, într-adevăr, lucrurile stau cu mult mai bine decât ne aşteptam.
· Avem rata de credite neperformante de 3,91% în luna mai, ceea ce înseamnă undeva la categoria de risc intermediar, potrivit standardelor UE, dar avem o scădere semnificativă faţă de 13,5% în 2015, faţă de 6,4% în 2017, deci lucrurile se ameliorează şi din acest punct de vedere.
· Avem o solvabilitate adecvată – 24,6% în martie 2021, faţă de 20,3% în 2020, era de 22% în 2019. Raportul dintre credite şi depozite a scăzut constant, de la 123% în 2008 la 67% în martie anul curent. Sunt de părere că acest lucru diminuează riscurile activităţii bancare şi ne face mai puţin vulnerabili.
· Principala provocare este riscul de credit – sunt expuse băncile faţă de sectoare economice vulnerabile, avem încă incertitudini privind redresarea economică legate de un al patrulea val al pandemiei şi de expirarea moratoriilor, deşi par să nu fi atras după sine efecte negative, ideea de moratorii pare să fi fost una foarte utilă atât pentru debitori, cât şi pentru creditori.
· Avem în sistem două probleme structurale pe care nu le rezolvăm decât în un termen ceva mai lung – o bancabilitate redusă, care survine pe fondul unei subcapitalizări cronice a agenţilor economici – suntem în o situaţie paradoxală – întreprinderi sărace deţinute de acţionari bogaţi. În 2019, circa 30% se aflau în situaţia de a avea capitaluri negative de cel puţin 10 ani, iar 14,2% au rămas subcapitalizate în fiecare an din 2008. Necesarul de capitalizare este colosal – 154 mld. lei. A doua problemă structurală este ponderea ridicată ridicată a creanţelor sistemului bancar faţă de stat. În mai 2021 eram la cifra de 24,8% din active, cea mai ridicată pondere din UE, suntem urmaţi de Polonia, Ungaria şi Croaţia.
·
Cât despre profitabilitate – avem o percepţie publică greşită, care spune că băncile sunt foarte bogate, au profituri mari şi nu este chiar aşa – rata de profitabilitate a scăzut de la 12% în 2019 la 8,7% în 2020 şi este cu mult mai scăzută decât cea din economie care este de 14,3% în iunie 2020. AM avut o creştere a creditării datorită programelor guvernamentale, dar nu de aici este creşterea creditării, ci din faptul că este mai multă încredere în modul cum merg lucrurile.
· Pe o creştere economică susţinută, posibilitate de a evita o criză este cu mult mai mare decât atunci când încerci să rezolvi problemele prin comprimarea producţiei.
· Noi am reuşit să avem o stabilitate remarcabilă a cursului de schimb în această periaodă destul de critică. Trebuie să ne întrebăm de ce s-a întâmplat şi dacă va putea să continue.
