Leul a pierdut circa două procente în faţa euro doar în ultimele trei zile, în timp ce deprecierea faţă de nivelul din urmă cu o lună este de patru procente, de departe cea mai puternică scădere a unei monede din regiune. Spre comparaţie, zlotul polonez şi forintul maghiar au pierdut 2,6% şi respectiv 2,2% din valoare în ultima lună.
Aşteptările investitorilor ca banca centrală americană să reducă treptat lichiditatea excesivă injectată în piaţă au fost confirmate miercuri de preşedintele instituţiei Ben Bernanke. Anunţul băncii centrale americane a generat reacţii negative pe pieţele financiare, iar analiştii se aşteaptă ca presiunea pe leu să continue în acest context, dar într-un ritm mai temperat.
„Cred că BNR va rămâne şi de această dată în afara pieţei fiindcă deprecierea este cauzată de factori externi. În aceste condiţii, renunţăm la prognoza pozitivă asupra leului vizând viitorul apropiat, însă mişcarile ample de slăbire a leului care le-au depăşit pe pe cele ale monedelor regionale sugerează că potenţialul pentru episoade ulterioare de depreciere bruscă este limitat“, afirmă Mihai Ţânţaru, economist al ING Bank.
Leul intrase pe un trend de apreciere la începutul anului datorită interesului ridicat al străinilor pentru investiţiile în titluri de stat în lei.
Cererea de lei pe piaţa valutară a crescut în acest context, ceea ce a condus la aprecierea leului până aproape de nivelul de 4,3 unităţi/euro. Analiştii se aşteptau chiar ca leul să spargă acest prag, dar volatilitatea din ultimele săptămâni de pe pieţele internaţionale a dat peste cap toate prognozele.
Apetitul străinilor pentru titlurile de stat în lei crescuse după ce JP Morgan şi Barclays au decis la sfârşitul anului trecut să includă mai multe emisiuni de obligaţiuni ale statului român într-o serie de indici proprii. Străinii au ajuns astfel să deţină o cincime din obligaţiunile în lei, ceea ce în perioade tulburi reprezintă o vulnerabilitate.
Un efect pozitiv al includerii titlurilor în lei în indicii celor două bănci a fost faptul că statul s-a împrumutat de la începutul anului din ce în ce mai ieftin de pe piaţă, dar în ultimele săptămâni costurile de finanţare au început să crească, iar randamentele au revenit peste pragul de 5% pe an. De exemplu, statul a respins ieri toate ofertele băncilor pentru cumpărarea de obligaţiuni în lei cu scadenţa la şapte ani, considerând randamentele solicitate ca fiind prea mari. Este pentru prima dată din august anul trecut încoace când o licitaţie pentru vânzarea de titluri de stat eşuează. Finanţele au împrumutat mai mulţi bani decât şi-au propus de la începutul anului, la randamente în scădere, astfel că statul nu are o presiune pentru a se finanţa la orice cost.
Pe termen mediu, analiştii se aşteaptă ca presiunile pe leu să dispară. „Chiar dacă leul a fost afectat de creşterea aversiunii la risc a investitorilor străini, îmi menţin prognoza unei aprecieri cu 2% a leului pe parcursul întregului an pe fondul îmbunătăţirii riscului de ţară şi al noilor alternative de investiţii. Evoluţia cursului va depinde însă de capacitatea de a atrage capital străin pe piaţa titlurilor de stat şi pentru privatizarea companiilor deţinute de stat“, consideră Rozalia Pal, economistul-şef al Garanti Bank. Ea prognozează un curs de schimb de 4,35 lei/euro la sfârşitul anului.
Volatilitatea cursului de schimb din ultimele săptămâni pune sub presiune economia românească puternic euroizată, dar şi cele două milioane de clienţi persoane fizice care au luat credite în valută de la bănci.
Totodată, presiunile pe curs pun sub semnul întrebării aşteptările privind relaxarea politicii monetare. Analiştii anticipează o scădere a dobânzii-cheie la lei începând din luna iulie, dar spun că ritmul relaxării politicii monetare va depinde foarte mult de evoluţia următoare a cursului. BNR s-a arătat preocupată în mod constant de nivelul cursului de schimb în condiţiile în care orice mişcare bruscă se reflectă rapid în inflaţie şi în calitatea portofoliilor băncilor.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 21.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
