• Leu / EUR4.7600
  • Leu / GBP5.5029
  • Leu / USD4.2821
Bănci și Asigurări

Europa a intrat într-un nou ciclu de reduceri de dobânzi al cărui sfârşit nu se vede clar. Fed a redus şi ea dobânzile şi spune că se opreşte aici, dar cât va rezista pe tuşă când alţii se întrec să-şi devalorizeze monedele?

Europa a intrat într-un nou ciclu de reduceri de dobânzi al cărui sfârşit nu se vede clar. Fed a redus şi ea dobânzile şi spune că se opreşte aici, dar cât va rezista pe tuşă când alţii se întrec să-şi devalorizeze monedele?

Preşedintele SUA Donald Trump despre Rezerva Federală americană şi preşedintele acesteia: „Preşedintele Fed Jay Powell şi Rezerva Federala dezamăgesc din nou. Nu au curaj, nu au sens, nu au viziune“.

Autor: Bogdan Cojocaru

19 sep 2019 735

„Noi suntem banca centrală care are cea mai multă experienţă cu dobânzile negative şi încă n-am dat de nivelul cel mai mic posibil.“ Acestea sunt cuvintele guvernatorului băncii centrale a Danemarcei Lars Rohde, iar ele rezumă direcţia spre care tind politicile monetare ale statelor dezvoltate.

Danemarca şi Elveţia au cea mai mică rată a dobânzii de politică monetară din lume, de -0,75%. Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană

s-a angajat într-un nou ciclu de relaxare a politicii, cu reduceri de dobânzi şi achiziţii de active ca atunci când încerca să scoată economia zonei euro din criza datoriilor.

Rezerva Federală americană, cea mai importantă bancă centrală a lumii, tocmai şi-a redus şi ea dobânda de politică monetară, iar oficialii instituţiei cu funcţii de decizie sunt împărţiţi în ceea ce priveşte reluarea achiziţiilor de active şi direcţia politicii. Presiunea pieţelor este înspre repornirea maşinăriei de quantitative easing.

De asemenea, deciziile din Europa şi preşedintele american Donald Trump, adeptul creşterii economice prin îndatorare, presează Fed să reducă dobânzile, adică preţul creditului. Banca centrală a Norvegiei, cel mai „vultur“ dintre „vulturi“ - termen prin care sunt descrise instituţii sau oficiali care înclină mai degrabă spre înăsprirea politicii monetare decât spre relaxare -, a executat ieri o majorare surpriză a dobânzii-cheie, dar a sugerat că aceasta este ultima. Economia a oferit băncii suficient spaţiu de manevră în această direcţie, iar banca a profitat, pregătindu-şi astfel muniţie pentru vremuri mai grele.

Lumea dezvoltată trebuie să se pregătească pentru o perioadă prelungită de dobânzi ultramici sau chiar negative. Acest lucru l-a explicat danezilor guvernatorul Rohde. Danemarca, ţară care-şi foloseşte politica monetară pentru a-şi ţine moneda, co­roa­na, ancorată de euro, are dobânzi negative de şapte ani, mai mult decât oricare altă economie, notează Bloomberg. Rohde a spus miercuri că va mai dura ceva timp până când danezii se vor putea aştepta la dobânzi pozitive, având în vedere obli­gaţia băncii centrale de a urmări mişcările BCE. Guvernatorul este conştient că cu cât se duc mai jos dobânzile, cu atât va fi mai „limitat“ impactul acestora. „Cred că efectul politicii monetare este limitat la nivel global“, a precizat el. „Dacă dobânda este -0,4% sau -0,5%, probabil nu va schimba multe pentru economie. Însă noi executăm politica monetară având în vedere cursul de schimb. Iar aici, influenţa este clară.“ Banca naţională a Danemarcei a redus pe 12 septembrie dobânda de politică monetară cu 10 puncte de bază, după ce BCE şi-a anunţat noua etapă de relaxare cantitativă. Ca regulă generală, a spus Rohde, Danemarca va urma întotdeauna paşii BCE.

Mediul cu dobânzi negative a atras critici din partea ban­cherilor, care se plâng că le sunt ameninţate modelele tradiţio­nale de business. Rohde nu şi-a aplecat urechea spre ei. Nu ace­laşi lucru se poate spune despre banca centrală a Elveţiei, care a mărit cota rezervelor băncilor exceptate de la plata dobânzilor negative pentru a ajuta instit­u­ţiile de credit. Joi, preşedintele bancii naţionale elveţiene Thomas Jordan a semnalat că mediul cu dobânzi negative din economia globală „a devenit mai puternic ancorat şi poate persista ceva timp“.

Comentariile au venit după ce instituţia lui Jordan a menţinut dobânda de politică monetară şi pe cea pentru depozite la minimul istoric de -0,75% şi a promis din nou că va interveni pe piaţa valutară  pentru că moneda ţării, francul, are o valoare prea mare. În plus, banca şi-a înrăutăţit prognozele pentru creştere economică şi inflaţie. Inflaţia, o himeră în economiile mari europene, va stagna în 2020 şi va fi de doar 0,6% în 2021 în Elveţia. Spre comparaţie, ţinta de inflaţie a BCE este de puţin sub 2%.

Fed şi-a redus dobânda cu 25 de puncte de bază, la 1,75-2%, şi a semnalat că s-ar putea opri aici în pofida incertitudinilor din comerţul mondial şi a agresivităţii Casei Albe, scrie Financial Times. Diminuarea, a doua din acest an, a fost în linie cu aşteptările investitorilor şi economiştilor, însă proiecţiile băncii indică o atitudine mai „vulturească“ decât au anticipat pieţele.

Estimarea mediană printre oficialii Fed este că dobânzile vor fi menţinute până la finalul anului viitor. Investitorii se aşteaptă la încă două reduceri până la sfârşitul anului 2020. Decizia băncii centrale a atras imediat un atac din partea lui Trump, care a transmis că „preşedintele Fed Jay Powell şi Rezerva Federala dezamăgesc din nou. Nu au curaj, nu au sens, nu au viziune“.

Diferenţele de opinie sunt mari în Comisia federală pentru piaţa deschisă - structura de conducere care ia deciziile de politică monetară. Preşedintele St Louis Fed ar fi preferat o reducere mai mare a dobânzii, de 50 de puncte de bază, în timp ce alţi doi membri ai comisiei au votat pentru menţinerea dobânzii. „Uneori, drumul pe care-l ai în faţă este perfect vizibil, alteori nu“, a explicat Powell. „Sunt vremuri în care deciziile sunt greu de luat, iar perspectivele diverg.“ „Principala tensiune cu care se confruntă Fed vine chiar de la economie, care n-a încetinit“, apreciază Ashok Bhatia, strateg la Neuberger Berman. BCE recurge din nou la relaxare cantitativă deoarece economia zonei euro încetineşte violent, iar Germania este probabil în recesiune. De asemenea, inflaţia, un indicator al echilibrului din economiei, este prea slabă. Însă în SUA, rata şomajului „ spre deosebire de BCE, Fed urmăreşte prin politicile sale nu doar inflaţia, ci şi ocuparea integrală a forţei de muncă - este la minimul ultimilor 40 de ani. Apoi, cheltuielile de consum sunt puternice. Oamenii au locuri de muncă şi îşi cumpără lucruri, cele două condiţii necesare pentru o economie prosperă. De aceea, unii dintre oficialii Fed nu vor să acţioneze pentru că nimic nu s-a întâplat încă. Dar alţii vor lovituri preventive.

Cum băncile centrale europene acţionează prin politici monetare pentru a-şi menţine monedele slabe, cât va rezista Fed să stea pe tuşă? O moneda slabă ajută exportatorii.

 
 
 
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7600
Diferență: 0,1052
Ieri: 4.7601
Azi: 4.2821
Diferență: 0,2388
Ieri: 4.2726
Azi: 5.5029
Diferență: -0,4505
Ieri: 5.5266
Azi: 4.3275
Diferență: 0,6349
Ieri: 4.3205