Băncile accelerează perioada de promovare a ofertelor publice iniţiale în Europa, în încercarea de a proteja noile listări de turbulenţele care au zguduit pieţele globale de acţiuni în primul an al revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, scrie FT.
Numărul mediu de zile de bookbuilding — perioada în care băncile colectează ordine de la investitori după anunţarea publică a unui IPO — pentru listările europene a scăzut anul acesta la un minim istoric de cinci zile, de la 10 zile în 2022, potrivit datelor Dealogic. Această evoluţie este determinată de temerile că o fereastră mai lungă ar expune IPO-ul la episoade bruşte de volatilitate a pieţei.
Czechoslovak Group (CSG), cu sediul la Praga, cel mai mare IPO din istoria sectorului de apărare din Europa, care a obţinut o evaluare de 33 de miliarde de euro în prima zi de tranzacţionare la Amsterdam luna trecută, a avut o perioadă de bookbuilding de doar trei zile.
Asta Energy din Austria a fost promovată timp de numai patru zile, iar ulterior acţiunile sale au crescut cu 46% în prima zi de tranzacţionare la Frankfurt, la finalul lunii ianuarie.
„De la finalul crizei financiare, esenţa IPO-urilor europene a fost reducerea riscurilor”, a declarat Antoine Noblot, şeful pieţelor de capital de tip equity pentru Europa de Nord, Orientul Mijlociu şi Africa la BNP Paribas.
Perioadele de bookbuilding s-au comprimat la nivel global, nu doar în Europa, încă de la criza financiară din 2008. Pandemia de Covid-19, cu întâlnirile virtuale cu investitorii, a marcat un nou pas în aceeaşi direcţie. Datele Dealogic pentru SUA arată că durata medie a perioadei de promovare a scăzut şi acolo aproape de un minim istoric în acest an.
Însă cererea deosebit de puternică a investitorilor pentru active europene le-a permis băncilor să reducă ferestrele de bookbuilding şi să se concentreze pe interacţiunea cu potenţialii investitori cu luni înainte de anunţul public. Această tactică a devenit tot mai eficientă pe măsură ce activele s-au concentrat în mâinile unui număr redus de mari firme de investiţii.
Noblot, care a lucrat la tranzacţia CSG, a spus că BNP Paribas a interacţionat cu peste 150 de investitori timp de mai multe luni înainte de perioada formală de bookbuilding.
„Aveam propriul nostru mic IPO privat în desfăşurare”, a spus el, explicând că banca avea deja o idee clară asupra preţului probabil şi asupra celor „20–30 de investitori de top” încă din momentul anunţului public al listării.
„Pieţele sunt volatile şi incerte”, a adăugat el. „Are cu adevărat sens să petreci atât de mult timp în piaţă atunci când toată lumea se înghesuie să plaseze ordine? Asta te expune inutil la riscul de piaţă.”
Pieţele globale au scăzut puternic anul trecut, după introducerea amplului pachet de tarife comerciale denumit „ziua eliberării” de către preşedintele american Trump, ceea ce a pus pe pauză tranzacţiile globale, în timp ce companiile încercau să înţeleagă impactul noilor taxe. Deja în acest an, pieţele au fost zguduite de tentativele lui Trump de a achiziţiona Groenlanda, care au declanşat o criză politică în Europa.
În cel mai recent exemplu al modului în care volatilitatea pieţelor poate deraia planurile de IPO, grupul software Visma ia în calcul amânarea listării sale la Londra, după ce sectorul a suferit o corecţie pe pieţele de acţiuni în această săptămână. Pe Wall Street, furnizorul de software Liftoff Mobile şi-a amânat IPO-ul în această săptămână, invocând „condiţiile de piaţă”, după ce prăbuşirea burselor a dus la scăderi abrupte ale acţiunilor companiilor similare.
„Toată lumea încearcă să păstreze ferestrele de execuţie cât mai scurte, pentru a fi mai puţin expusă în cazul în care apare ceva neaşteptat pe piaţă”, a declarat Anvita Arora, co-director global al pieţelor de capital de tip equity la Société Générale.
Băncile au fost ajutate în eforturile de a accelera perioadele de bookbuilding şi de tendinţa investitorilor globali de a-şi diversifica portofoliile, care fuseseră puternic orientate spre SUA, tot mai mulţi dintre aceştia îndreptându-şi atenţia către Europa.
