♦ „Deşi nu ne modificăm prognoza punctuală pentru inflaţia medie în 2026, menţinerea preţului petrolului în apropierea valorii de 80 de dolari pe baril (Brent) pentru o perioadă mai lungă ar putea adăuga de la 0,2 puncte procentuale (pp) până la 0,5 puncte procentuale (în funcţie de ţară) la estimarea inflaţiei de la sfârşitul anului. Cu toate acestea, impactul creşterilor preţurilor combustibililor asupra inflaţiei este probabil să devină evident destul de repede“, anticipează Erste ♦ Pentru România, BNR a majorat prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,7% până la 3,9%, la prezentarea raportului trimestrial, înainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu ♦ Majoritatea analiştilor, inclusiv cei de la Erste, văd posibilă o primă reducere a dobânzii de politică monetară în România în luna august, de la nivelul actual de 6,5% ♦ Monedele din Europa Centrală şi de Est vor rămâne probabil mai slabe pe termen scurt, în timp ce randamentele pe termen lung sunt predispuse la creşteri atunci când se ia în considerare o inflaţie mai mare şi o relaxare monetară mai redusă.
Din cauza conflictului din Iran există riscul unei inflaţii mai mari şi al unei relaxări monetare mai reduse, atenţionează analiştii grupului austriac Erste, care controlează în România BCR, a doua cea mai mare bancă. Preţul petrolului la 80 de dolari pe baril amplifică riscurile unei creşteri imediate a inflaţiei prin preţurile combustibililor. În acest moment, Erste nu modifică previziunile privind inflaţia, dar ia act de riscuri, totuşi. Ieri, preţul petrolului oscila în jurul a 80 de dolari pe baril.
„Deşi nu ne modificăm prognoza punctuală pentru inflaţia medie în 2026, menţinerea preţului petrolului în apropierea valorii de 80 de dolari pe baril (Brent) pentru o perioadă mai lungă ar putea adăuga de la 0,2 puncte procentuale (pp) până la 0,5 puncte procentuale (în funcţie de ţară) la estimarea inflaţiei de la sfârşitul anului. Cu toate acestea, impactul creşterilor preţurilor combustibililor asupra inflaţiei este probabil să devină evident destul de repede“, anticipează Erste într-un raport.
Şi o majorare a preţurilor la gaze prezintă riscuri suplimentare în creştere, adaugă analiştii Erste, deşi transferarea în inflaţie depinde în mare măsură de cadrul de reglementare şi poate să difere substanţial de la o ţară la alta. Astfel, în funcţie de modelul de reevaluare a preţurilor sau de plafoanele de preţ, efectul s-ar putea resimţi mai târziu în 2026 sau în 2027.
Preţurile petrolului şi gazelor naturale au crescut brusc în urma atacului SUA asupra Iranului. Preţul petrolului a crescut cu aproximativ 30% an la an, în timp ce contractele forward pentru gaze naturale s-au dublat faţă de 1 ianuarie. Evoluţia preţului petrolului a devenit uşor inflaţionistă chiar înainte de atacurile din Iran.
Actualele prognoze ale inflaţiei (%)
În ceea ce priveşte efectele asupra ţărilor din regiunea Europei Centrale şi de Est, în acest moment Erste nu se aşteaptă la un impact imediat, susţinând că influenţa generală va depinde de durata şi intensitatea conflictului, consecinţe urmând să apară din posibila creştere a preţurilor la energie.
În acest context, Erste susţine că există riscuri pentru perspectivele actuale privind ratele dobânzii. Iar o perioadă mai mare cu preţuri ridicate la petrol şi gaze ar reduce spaţiul de relaxare a condiţiilor monetare în întreaga regiune.
„O creştere a preţurilor petrolului şi gazelor naturale prezintă riscuri inflaţioniste. Chiar dacă conflictul se încheie într-o perioadă scurtă de timp, ajustarea preţurilor va fi probabil un proces mai lung. Prin urmare, observăm riscuri pentru prognozele noastre actuale privind ratele dobânzii. O perioadă extinsă cu preţuri ridicate la petrol şi gaze ar reduce spaţiul de relaxare a condiţiilor monetare în întreaga regiune.“
Pentru România, BNR a majorat prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,7% până la 3,9%, la prezentarea raportului trimestrial, înainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. Majoritatea analiştilor, inclusiv cei de la Erste, văd posibilă o primă reducere a dobânzii de politică monetară în luna august, de la nivelul actual de 6,5%.
Inflaţia anuală în România a depăşit anul trecut 10% în urma creşterii fiscalităţii, iar în primele luni din acest an a rămas destul de mare, la 9,6%, o scădere mai puternică fiind anticipată pentru a doua jumătate a acestui an.
Actualele dobânzi de politica monetară şi prognozele pentru final de an (%)
Monedele din Europa Centrală şi de Est vor rămâne probabil mai slabe pe termen scurt, în timp ce randamentele pe termen lung sunt predispuse la creşteri atunci când se ia în considerare o inflaţie mai mare şi o relaxare monetară mai redusă, concluzionează analiştii Erste.
