Băncile europene conduc la nivel mondial în materie de măsuri ESG (mediu, social şi guvernanţă), dar trebuie să îşi îmbunătăţească activitatea socială, mai ales pe zona de diversitate şi incluziune (D&I), unde Europa este în urma pieţelor bancare din SUA şi Asia-Pacific, potrivit celui mai recent indice EY Sustainable Finance Index.
„Sondajul EY confirmă ceea ce observăm în România, unde toate băncile importante sunt mai conştiente de rolul lor esenţial în sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon şi acordă o atenţie sporită riscurilor sociale şi de mediu care rezultă din activităţile lor de creditare şi de investiţii. Prioritatea relativ scăzută a agendei privind diversitatea şi incluziunea la locul de muncă trebuie privită ca un punct sensibil care, dacă ar fi abordat în mod corespunzător, ar consolida procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile organizaţiei, ar ajuta băncile să fie în concordanţă cu diferitele componente ale societăţii cu care ar trebui să lucreze şi ar consolida rezistenţa băncilor în faţa schimbărilor continue cu care se confruntă în această perioadă dificilă şi volatilă.”, a declarat Massimo Bettanin, Partener, Schimbări Climatice şi Sustenabilitate, EY România.
Băncile europene au obţinut un scor general de performanţă ESG de 7,4 din 10, cu puţin mai mult decât scorul obţinut anul trecut (7,3) şi mai mare decât cel al băncilor din America de Nord (7,2) şi Asia-Pacific (6,3). Băncile din Europa se situează tot în fruntea clasamentului ESG la nivelul serviciilor financiare europene, al asigurărilor (7,3) şi al gestionării averilor şi activelor (7,0).
Cele mai scăzute niveluri de activitate sunt în diversitate şi incluziune (5,7); diversitatea consiliului de administraţie (4,7) şi accentul pe calitate (3,3), care include adoptarea unor sisteme de calitate a serviciilor, cum ar fi ISO9000.
Indicele arată că majoritatea activităţilor ESG al băncilor europene au vizat ca domenii-cheie:
- Mediu: lansarea de produse ecologice (9,1); gestionarea energiei şi schimbările climatice (9,3) şi gestionarea deşeurilor şi a apei (7,4)
- Social: protecţia datelor şi a vieţii private (10), protecţia datelor în alertele de integritate (10) şi asigurarea unui spaţiu de lucru sigur (9,9)
- Guvernanţă: eficacitatea consiliului de administraţie (7,6), transparenţă şi control (7,5) şi guvernanţă ESG (6,9).
Eforturile de mediu ale băncilor europene au obţinut un scor de 8,3, în creştere de la 8,2 faţă de anul precedent şi înaintea Americii de Nord (8,1) şi a regiunii Asia-Pacific (7,0).
Cu un scor de 8,3, băncile franceze se situează înaintea celor din Marea Britanie şi Italia (ambele cu 7,6), Spania (7,1) şi Germania (7,0) în performanţa globală în domeniul mediului.
Franţa conduce la „gestionarea energiei" (9,2), „lansarea de produse şi soluţii ecologice" (8,6) şi „gestionarea riscurilor de mediu în lanţurile de aprovizionare" (8,0).
Toate cele cinci mari economii europene au obţinut un punctaj de aproape 10,0 la parametrii sociali cheie „protecţia datelor şi a vieţii private" şi „siguranţa la locul de muncă", ceea ce denotă performanţa solidă a băncilor europene în comparaţie cu cele de la nivel mondial. În plus, Franţa, Marea Britanie, Spania şi Germania au obţinut toate un scor de aproximativ 9,9 la „remunerare echitabilă şi competitivă", care include gestionarea diferenţelor salariale.
Deşi băncile italiene sunt relativ în urmă la acest parametru (8,0), ele sunt în frunte cu omologii lor europeni în ceea ce priveşte „concurenţa loială şi practicile comerciale" (8,2). Băncile spaniole sunt lideri în ceea ce priveşte „politica şi controlul riscurilor şi obiectivelor sociale” (10). Băncile din Marea Britanie rămân în urmă la ambii parametri (8,0) şi sunt în continuare trase în jos de performanţele relativ scăzute în „bunăstarea şi sprijinul angajaţilor" (6,5), cu performanţe sub medie la parametri precum „furnizarea de servicii de îngrijire de zi" şi „formarea în materie de sănătate şi siguranţă în lanţul de aprovizionare".
Băncile germane au obţinut cele mai mici punctaje la „protecţia celor care denunţă neregulile" şi la „politica şi controlul legate de factorii sociali". Băncile germane au, de asemenea, cea mai scăzută diversitate de gen, cu o proporţie de 43% de femei angajate, în comparaţie cu Marea Britanie (56%), Franţa (54%), Spania (54%) şi Italia (50%).
Pe zona de guvernanţă, cu un punctaj de 6,6, băncile europene sunt înaintea omologilor lor din America de Nord (6,2) şi din Asia-Pacific (5,3).
În timp ce băncile europene conduc în „transparenţă şi control", „guvernanţa ESG" şi „diversitatea consiliilor de administraţie", băncile nord-americane conduc în ceea ce priveşte „politica de remunerare" şi „drepturile şi protecţia acţionarilor".
Băncile din Marea Britanie sunt pe primul loc în Europa în eforturile depuse pe guvernanţă (7,3), urmate de cele din Franţa (6,7) şi Italia (6,5), în timp ce Germania şi Spania sunt în urmă, cu un scor de 6,3.
Marea Britanie, Franţa, Spania şi Italia au obţinut toate un scor de peste 9,0 pentru politicile lor de remunerare - Germania fiind în urmă cu 6,7.
De asemenea, Germania se situează pe ultimul loc în ceea ce priveşte „guvernanţa ESG" (6,2), în mare parte din cauza domeniului de aplicare relativ restrâns al raportării ESG, a numărului mai mic de bănci care efectuează audituri legate de ESG şi a numărului mai mic de bănci care leagă remunerarea consiliului de administraţie de obiectivele ESG.
