Bogdan Olteanu, viceguvernator al Băncii Naţionale a fost reţinut joi noapte de DNA, fiind acuzat că ar fi primit un milion de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu printr-un intermediar pentru a susţine printre membrii Guvernului numirea lui Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării. De asemenea, Olteanu ar fi primit, pentru partid, PNL, sprijin şi promovare în campanie electorală din 2008. Evenimentul s-ar fi petrecut în toamna lui 2008. Conform informaţiilor vehiculate pe piaţă, Olteanu, pe atunci preşedintele Camerei Deputaţilor şi important lider al PNL, ar fi recunoscut că s-a întâlnit cu Vîntu pe această temă, dar nu a luat niciun ban.
Este pentru prima dată când un oficial al Băncii Naţionale este reţinut.
Bogdan Olteanu
BNR precizează că faptele s-au petrecut înainte ca Olteanu să ajungă viceguvernator, în toamna lui 2009, deci peste un an, deci nu are nicio legătură cu activitatea pe care a depus-o la bancă. Chiar şi aşa, BNR este lovită în plin, cel puţin ca şi imagine în ochii publicului.
Până acum, Banca Naţională a fost ferită de astfel de implicaţii cu DNA, singurul caz în care numele Băncii şi al guvernatorului au ieşit în public a fost când în acest an nora lui Virgil Măgureanu, fostul şef al SRI, a susţinut că socrul ei mergea la guvernator să discute despre telefoane la băncile comerciale pentru acordarea unor credite.
Istoria BNR cu Sorin Ovidiu Vîntu este mult mai lungă decât acest caz cu Bogdan Olteanu.
Prin 1997-1998-1999 Vîntu a făcut câteva razii prin managementul BNR de atunci recrutând câţiva directori şi chiar un viceguvernator cărora le-a vândut ideea de a crea un mare grup financiar românesc – Gelsor, având în spate banii de la FNI, un fond de investiţii care reuşea să aspire mii de români cărora le mărea săptămânal investiţia, aproape ca la Caritas.
Pe lista celor care s-au lăsat fermecaţi de Vîntu, dar mai ales de banii lui, s-au regăsit Vlad Soare, fost viceguvernator, Daniel Dăianu (acum membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale), George Mucibabici (acum şef la Deloitte România), Vasile Săvoiu, director în cadrul BNR sau Adrian Radu, şeful operaţiunilor financiare ale BNR.
Dan Stratan, Daniel Dăianu, Vlad Soare. Foto: roncea.ro
Într-o Românie extrem de cenuşie la acea vreme, 10.000-20.000 de dolari pe lună, dacă nu chiar mai mult, daţi de Vîntu (din banii de la FNI) au constituit un puternic argumentde a lăsa o instituţie de stat pentru ceea ce mai târziu s-a dovedit a fi o escrocherie.
George Mucibabici
De asemenea, Vîntu l-a convins pe Nicolae Văcăroiu, fost premier şi actual preşedinte al Curţii de Conturi, pe Florin Georgescu, fost ministru de Finanţe şi actualmente prim viceguvernator al BNR şi pe Corneliu Croitoru, fost viceguvernator al BNR (1990-1998) să vină în conducerea unei bănci – Banca de Investiţii şi Dezvoltare şi să obţină autorizaţia de funcţionare pe baza renumelui lor, care prin faptul că erau şi politicieni (membri ai PSD) controlau Banca Naţională.
Florin Georgescu
Vîntu a declarat în chestionarul BNR de autorizare că banii pentru capitalul BID erau de la FNI, atunci un fond respectabil care îşi atrăgea investitorii prin celebra reclamă „Dormi liniştit, FNI lucrează pentru tine.”
Toate instituţiile financiare pe care le-a creat Vîntu şi unde era el în spate s-au prăbuşit peste ani lăsând în urmă mii de victime, dacă nu chiar sute de mii.
Nicolae Văcăroiu
Ca să creeze tot acest montaj, avea nevoie în faţă de persoane onorabile, cum erau cei de mai sus, dar şi alţii care îşi vindeau numele pentru mii de euro pe lună, un nivel extrem de ridicat în acele vremuri.
Pe lista victimelor lui Vîntu regăsim: FNI, celebrul fond care a lăsat o gaură de 300 de milioane de dolari, şi 300.000 de victime, Banca Română de Scont, Banca de Investiţii şi Dezvoltare sau CEC, care a „garantat” investiţiile de la FNI.
De asemenea, a fost la un pas să cadă şi BCR, care ajunsese cea mai mare bancă din România după preluarea părţii bune de la Bancorex, când au fost trimişi, anunţaţi oamenii să-şi retragă banii că se prăbuşesc banca şi sistemul financiar din România.
În mai 2000, a căzut FNI, dar Vîntu a reuşit să scape, devenind chiar mai puternic după revenirea la putere a PSD-ului, a lui Ion Iliescu, a lui Adrian Năstase etc.
După căderea FNI şi începutul căderii altor bănci – Bankcoop sau Albina, Mihai Bogza, viceguvernator al BNR, responsabil cu supravegherea bancară şi Nicolae Cinteză, noul director al direcţiei de supraveghere şi-au luat inima în dinţi să intre şi în birourile considerate intangibile, de la BID şi BRS, Vîntu le-a jurat răzbunare.
În 2004, PSD l-a susţinut pe Florin Georgescu pentru poziţia de prim viceguvernator, în locul lui Mihai Bogza. Ca o ironie, Georgescu a preluat supravegherea bancară.
Susţinerea lui Băsescu în faţa lui Adrian Năstase la alegerile prezidenţiale din 2004 l-a făcut pe Vîntu şi mai puternic, odată cu ascensiunea postului de televiziunea Realitatea.
În 2005, el s-a dus cu procurorii după Nicolae Cinteză, care i-a închis cele două bănci şi i-a tăiat o parte din sursele de finanţare şi numai intervenţiile lui Băsescu şi Isărescu l-au salvat de la reţinere pe directorul din BNR într-un caz legat de BRS.
Dosarele trimise de BNR pe tema devalizărilor de la BRS sau BID (banca a închis-o direct Vîntu, dar provenienţa banilor aduşi pentru capital rămâne marele semn de întrebare) au ajuns în sertarele uitării, iar trecerea anilor probabil că a prescris acuzaţiile.
Când Bogdan Olteanu s-a întâlnit cu Vîntu să discute sprijinul mediatic, în 2008, nu cred că viza poziţia de viceguvernator al BNR. El era preşedintele Camerei Deputaţilor, numărul 3 în stat şi stătea la masa jocurilor din politica românească.
Sorin Ovidiu Vîntu
Olteanu, alături de Viorel Hrebenciuc, eminenţa cenuşie a PSD, l-au ţinut pe Tăriceanu în funcţia de premier în disputa acestuia cu Băsescu.
După ce PNL a rămas pe tuşă când în noiembrie 2008, după alegerile parlamentare, când Băsescu a venit cu alianţa PDL-PSD, Olteanu a început să-şi caute de lucru. Poziţia de deputat nu era suficientă.
Din aproape în aproape, a ajuns la Banca Naţională, unde, în 2009 expira mandatul conducerii numită în 2004. Deşi se spune că Olteanu a atacat poziţia de viceguvernator pe ultima sută de metri, el a anunţat structurile şi pe Mugur Isărescu că vizează acest post cu cel puţin o lună înainte.
Având OK-ul acestuia şi sprijinul parlamentar PNL-PSD, Olteanu a ajuns viceguvernator, spre stupefacţia cercurilor bancare.
Dar trecutul l-a ajuns acum din urmă şi indiferent dacă a făcut sau nu trafic de influenţă, a luat sau nu a luat milionul de euro, discuţia cu Vîntu i-a fost fatală chiar şi după şase ani.
Fantoma lui Vîntu bântuie şi acum culoarele BNR şi face să sară şi alţi „pokemoni” din sertare.
