După aproape patru ani la conducerea BCR, britanicul Dominic Bruynseels, 52 de ani, lasă cea mai mare bancă de pe piaţă cu o poziţie vizibil întărită pe zona de corporate banking, dar mai slabă la retail faţă de începutul mandatului şi cu o povară a creditelor neperformante care au făcut ravagii în contul de profit şi pierdere pe 2011.
Teoretic, de la 1 aprilie funcţia de CEO al BCR ar fi urmat să fie preluată de cehul Tomas Spurny, însă procedurile de autorizare la BNR au amânat transferul de putere, marţi având loc încă o şedinţă a comitetului executiv condusă de Bruynseels.
BCR a trimis pe masa BNR nu mai puţin de trei dosare de autorizare a unor noi conducători, alături de Spurny aşteptând undă verde Martin Skopek, desemnat vicepreşedinte executiv pe retail şi private banking, şi Segiu Manea, căruia i-a fost alocată poziţia de vicepreşedinte executiv pe trezorerie, pieţe de capital şi group large corporates. Evaluatorii din BNR sunt destul de aglomeraţi, având în aşteptare şi dosarul noului şef desemnat al BRD, francezul Alexandre Maymat. De asemenea, Henk Paardekooper, preşedintele desemnat al RBS, are de primit autorizaţia.
Încă şef al BCR, Dominic Bruynseels se retrage în linişte, fără să mai fi comentat măcar rezultatele anuale ale băncii pe 2011, renunţând la obiceiul apariţiilor trimestriale. Anul trecut a fost poate cel mai greu din mandatul lui Bruynseels, cel puţin după cum o arată rezultatele financiare ale băncii.
În ultimul an la conducerea BCR, Bruynseels a reuşit să crească bilanţul băncii cu 5%, până la 71 mld. lei (16,4 mld. euro), dar la final şi-a pus semnătura pe un cont de profit şi pierdere care consemnează o pierdere record de aproape 511 mil. lei (120 mil. euro) după standardele româneşti de contabilitate, punând într-o lumină defavorabilă businessul celei mai mari bănci de pe piaţă.
După standardele internaţionale, care permit o provizionare mai lejeră, banca a raportat un profit net de 245 mil. lei (58 mil. euro), însă pierderile înregistrate în principal de subsidiara de leasing, dar şi la firma de colectare de creanţe Suport Colect au făcut ca profitul celui mai mare grup financiar local să se ridice la numai 71 mil. lei (17 mil. euro).
La nivelul comitetului executiv Bruynseels a condus anul trecut 88 de şedinţe speciale pe lângă cele 54 periodice în care s-au discutat de la gradul de începlinire a indicatorilor de performanţă pe diferite segmente până la poziţia BCR pe pieţele de retail şi corporate şi la revizuirea ofertei de produse.
Fără îndoială, britanicul a avut o experienţă unică în cei patru ani petrecuţi în România. Pe de-o parte pentru că nu mai lucrase pe vreo piaţă emergentă din regiune şi s-a confruntat cu numeroase provocări legate de înţelegerea specificului local, iar pe de alta pentru că a fost manager în două etape complet diferite: euforia boomului economic urmată de negarea crizei şi apoi căderea abruptă a economiei cu tot cu prelungirea unui sentiment de descurajare în mediul de business.
"România este o ţară care oferă multe provocări, dar şi un potenţial important de creştere în anii următori", spunea Bruynseels în vara lui 2008, la puţin timp de la instalarea în funcţie. Până la urmă a avut parte mai mult de provocări decât de confirmări ale potenţialului de creştere.
După patru ani, cota de piaţă a BCR a scăzut cu aproape trei puncte procentuale la creditul de retail, până la 18,2%, în timp ce la depozitele persoanelor fizice scăderea a fost chiar mai mare. În schimb, banca a accelerat pe segmentul corporate profitând de slăbiciunea unor competitori şi a câştigat 2,2 puncte la creditare, respectiv 0,8 puncte la depozite.
Bruynseels a fost un bancher destul de discret, limitându-şi în general apariţiile publice la comentarea rezultatelor trimestriale ale BCR şi fără a ieşi în evidenţă prin mesaje deosebite legate de situaţii de pe piaţa bancară sau de mersul economiei. În toamna lui 2008 el intrase în corul celor care minimizau local criza internaţională care de-abia se dezlănţuia: "România nu riscă să fie contaminată. Atât timp cât economia României şi băncile locale continuă să fie conduse într-un stil conservator, nu cred că vor fi probleme".
În 2009 dădea semnalul ieşirii la luptă pe piaţa de corporate, mai ales pe segmentul companiilor mari şi anunţa continuarea extinderii reţelei de sucursale a BCR până la aproape 700. Până la urmă extinderea s-a oprit la 667.
"Nu putem restructura creditele tuturor. Unii au ajuns pur şi simplu prea îndatoraţi şi trebuie să recurgem la alte acţiuni pentru recuperarea banilor" Ð era un prim semnal venit în vara lui 2009 de la şeful celei mai mari bănci de pe piaţă care indica o complicare a situaţiei dincolo de aşteptări.
În 2010 mesajele erau deja mult mai prudente Ð "ne-am descurca bine dacă am fi la fel ca în 2009; mă aştept ca veniturile să scadă", pentru ca spre toamna acelui an Bruynseels să iasă cu prevestiri sumbre Ð "vor fi încă 12 luni extrem de grele; rezultatele vor fi mai proaste", care din păcate s-au şi confirmat.
În anul următor, după mai multe apeluri înspre autorităţi să accelereze proiectele de infrastructură, bancherul a ajuns în toamnă în situaţia de explica intrarea BCR pe pierderi: "Au fost câteva cazuri mari de companii ale căror credite au fost restructurate de trei sau patru ori în ultimii doi ani, dar care au intrat în default în trimestrul al treilea. Acest lucru este cauzat de faptul că am avut o recesiune prelungită".
Cu sau fără defaulturi, numărul clienţilor BCR a scăzut cu circa 800.000 în mandatul lui Bruynseels, ajungând la 3,7 milioane la sfârşitul lui 2011.
Pe de altă parte, numărul angajaţilor a fost ajustat cu peste 800, până la 9.112.
Pe fondul incertitudinii care a marcat veniturile băncii în ultimii ani, şeful BCR a ţinut strâns şurubul costurilor, reuşind să menţină raportul dintre costuri şi venituri la 41%.
La capitolul finanţare, Bruynseels lasă BCR cu o dependenţă ridicată de banca-mamă, raportul credite/depozite depăşind 134%. Încă şi mai mare este problema creditelor neperformante, care reprezintă mai mult de o cincime din portofoliu şi care au reclamat inclusiv consolidarea capitalului.
Succesorul său, Tomas Spurny, porneşte astfel în mandatul de CEO al BCR dintr-un punct dificil, însă Andreas Treichl, şeful Erste, spune că echipa care pleacă a făcut şi destulă curăţenie, iar acum ar fi loc de reconstrucţia businessului, chiar dacă economia încă este în letargie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
