Ministerul Finanţelor se pregăteşte să înceapă să emită pe piaţaexternă titluri în euro pe termene de până la 5 ani în valoare depeste 7 mld. euro în urmă-torii trei ani, conform unui program definanţare prin aşa-numite "euro medium term notes" aprobat deGuvern.
"În perioada imediat următoare vom începe să ne finanţăm de pepiaţa externă prin euro medium term notes - EMTN (titluri pe termenmediu în euro oferite investitorilor străini într-un program definanţare continuă - n. red.). Avem aprobarea Executivului pentruun program de peste 7 mld. euro în următorii trei ani, care ne vapermite o prezenţă repetată, practic constantă pe piaţa externă, încondiţii mult mai flexibile faţă de formula clasică aeurobondurilor care presupun pentru fiecare emisiune o procedurămai lungă şi mai laborioasă", a declarat pentru ZF Bogdan Drăgoi(desen), secretar de stat în Ministerul Finanţelor responsabil cuTrezoreria statului. El spune că noul program este încadrat înstrategia de finanţare balansată a deficitului, între piaţa externăşi piaţa internă.
"În loc să stăm câte 4-6 luni să pregătim o emisiune deeurobonduri, de acum pe baza unei documentaţii pregătite o singurădată şi apoi doar actualizată vom ieşi pe piaţa externă practicautomat în momentul în care condiţiile de cerere, de maturitate şide cost ni se par cele mai avantajoase.Vom putea profita exact defereastra de oportunitate dată de o scădere a cotaţiilor CDS-urilorpentru România (asigurările contra riscului de neplată - n. red. ),pe când procedura eurobondurilor ne putea face să ratămoportunităţi", explică şeful Trezoreriei.
Titlurile cunoscute pe piaţă drept "euro medium term notes" suntfolosite atât de numeroase state, cât şi de companii pentruasigurarea în mod flexibil şi rapid a fluxurilor de finanţare decare au nevoie. Tradiţional, maturităţile acestor titluri pot mergepână la 5 ani, spre deosebire de eurobonduri, care permit finanţărişi pe termene mult mai lungi, de la 10 până la 30 de ani.
În cazul României, investitorii preferă însă instrumente maidegrabă pe termen scurt, după a arătat-o şi suprasubscriereaspectaculoasă a emisiunii de miercuri, când Finanţele au vânduttitluri pe un an de 1,2 mld. euro, la o dobândă de 4,9%, adică detrei ori peste suma programată.
"Şi pe noi ne-a surprins foarte plăcut rezultatul licitaţiei.S-a spus în ultima vreme că nu ar mai fi interes din partea pieţeipentru a finanţa statul: iată că lucrurile nu stau aşa, iarinteresul chiar este foarte mare. Remarc faptul că o mare parte dinsubscrieri au venit de la clienţi ai băncilor, investitori localişi străini", spune Drăgoi.
Excedentul de valută de pe piaţă, posibilităţile restrânse deplasare în credite private şi "promisiunea" reducerii rezervelorminime obligatorii în valută de la 25% la 20% pe 4 august aucontribuit la suprasubscrierea de trei ori a emisiunii de titluriîn valută lansată miercuri de Finanţe, afirmă surse bancare.Majoritatea analiştilor se aşteptau la o cerere substanţială, pânăla dublarea volumului indicativ, însă rezultatul final chiar avenit ca o surpriză.
"Succesul era garantat, pentru că au fost discuţii premergătoarecu băncile mari, s-a luat pulsul pieţei şi s-a ajuns la unagreement", spun surse de pe piaţă.
Bogdan Drăgoi, şeful Trezoreriei statului, afirmă că rezultatullicitaţiei demonstrează că există interes pentru finanţareaRomâniei, contrar unor comentarii de pe piaţă.
"În acelaşi timp este o dovadă că băncile mari sunt gata să-şimenţină expunerile pe România, după cum s-a agreat cu FMI şicomisia Europeană." El spune că sugestia lansării unui asemeneainstrument în euro a venit chiar dinspre bănci. "Am constatat că arexista interes pe piaţă şi ne-am hotărât să încercăm."
Analiştii ING, care susţin de mai multe săptămâni că Finanţelenu au de ales decât să accepte creşterea randamentelor la lei lapeste 7%, afirmă că de fapt o dobândă de 4,9% în euro ar echivalacu un cost de peste 10% în lei şi că ar fi fost mai ieftin castatul să se împrumute în lei la 7,5% pe an.
"Nu cred că are sens o asemenea echivalare, care nu ţine cont,de exemplu, de inflaţie", a declarat Drăgoi.
La jumătatea anului, depozitele în valută ale populaţiei şicompaniilor înregistrau o creştere de 10,4% în euro, până la circa15,2 mld. euro, în timp ce creditul privat în valută s-a majorat cu8,8% faţă de iunie 2009. În acelaşi timp, BNR nu a mai redus ratarezervelor minime obligatorii în valută din noiembrie 2009, cândaceasta a ajuns la 25% faţă de 40% în iunie. Paşii de reducere decâte cinci puncte procentuale au fost făcuţi în tandem cu câte ooperaţiune a Finanţelor de atragere de euro de la băncile locale,în contextul înţelegerii asumate de băncile mari în faţa FMI şi aComisiei Europene privind menţinerea expunerilor pe România.
Ministrul finanţelor Sebastian Vlădescu pledează pentru "unparteneriat mult mai serios" cu băncile.
"Nu poţi fi consecvent în programul de finanţare - aşa cumpretind băncile - atunci când preţurile o iau razna şi da, cred căeste o problemă dacă ni se cere să ne raportăm la cotaţiiletitlurilor de stat de pe piaţa secundară, unde se fac tranzacţii de1-2 mil. euro. Ar însemna ca principalul jucător de pe piaţă să-şifacă politica în funcţie de cum văd lucrurile doi-treitrezorieri."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
