Bănci și Asigurări

Firmele ţin un munte de bani în conturile bancare. Cash-ul este mai important decât investiţiile. Banii ţinuţi de companii la bancă au crescut în 2015 cu 14%, cu toate că dobânzile au scăzut dramatic

Pe partea de creditare, soldul împrumuturilor atrase de companii afişa la finele lunii decembrie aproximativ 110 mld. lei, fiind în creştere cu aproximativ un miliard de lei faţă de aceeaşi lună din 2014. Defalcat, creditarea în lei a companiilor a crescut într-un an cu 2,4%, însă cea în valută s-a prăbuşit cu 12%. În ultimul timp, creditarea în valută către companii s-a diminuat şi pe fondul restricţiilor impuse de BNR pentru astfel de împrumuturi.

Pe partea de creditare, soldul împrumuturilor atrase de companii afişa la finele lunii decembrie aproximativ 110 mld. lei, fiind în creştere cu aproximativ un miliard de lei faţă de aceeaşi lună din 2014. Defalcat, creditarea în lei a companiilor a crescut într-un an cu 2,4%, însă cea în valută s-a prăbuşit cu 12%. În ultimul timp, creditarea în valută către companii s-a diminuat şi pe fondul restricţiilor impuse de BNR pentru astfel de împrumuturi.

Autor: Liviu Popescu

18.02.2016, 13:00 607

Soldul depozitelor atrase de bănci de la companii, eco­no­misiri în lei, dar şi în valută, afişau o valoare de 106,7 mili­ar­de de lei (echivalentul a 24 mld. euro) la finele lunii decembrie din 2015, în creştere cu aproximativ 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului prece­dent. Astfel, companiile au depozitat într-un singur an aproximativ 13 mld. lei la bănci. Spre comparaţie, ritmul de creştere al economisirilor plasate de populaţie a fost mai lent, de 6%, la 147 mld. lei, potrivit datelor BNR.

Evoluţia depozitelor companiilor este una surprinzătoare având în vedere creşterea economică înregistrată de România în ultima perioadă de timp (3,7% în 2015, practic al treilea an consecutiv în care economia creşte peste 3%). Totodată, acest avans este cel mai mare înregistrat de la criza din 2008 încoace.

Astfel, chiar dacă premisele econo­mice sunt bune (optimiştii văd o creş­tere a economiei de 4-5% anul acesta), companiile tot sunt reticente să-şi plaseze banii în investiţii şi în infrastruc­tură, proiecte de care economia locală ar avea drastic nevoie, şi aleg în schimb să-şi depoziteze resursele la bănci la dobânzi chiar sub pragul de 1% pe an.

De exemplu, pe segmentul depo­zitelor noi în lei constitute de companii, băncile afişau o bonificaţie medie de doar 0,6% la finele lunii decembrie, la jumătate faţă de aceeaşi lună din 2014.

Pe segmentul euro, bonificaţiile plă­tite de bănci pentru depozitele com­pa­niilor mai au un pas şi ajung în te­ritoriu negativ. La finele lunii decembrie 2015, dobânda medie plătită de ban­cheri pentru resursele de la bănci era de 0,27% pe an, minimul istoric, faţă de 0,7% pe an în aceeaşi lună din anul precedent. Însă guvernatorul BNR Mugur Isărescu a dat asigurări la începutul acestei luni că instituţia pe care o conduce va lupta cu toate mecanismele necesare ca România să nu experimenteze dobânzi negative. Însă deocamdată câştigul obţinut de la un depozit este practic nesemnificativ.

Dobânzile au scăzut în ultimul an în mare parte ca un efect advers la programul de relaxare monetară derulat de BNR. Banca Naţională a redus dobânda-cheie la minimul istoric de 1,75% în mai 2015, pe care a păstrat-o până în prezent, cu scopul de a stimula creditarea în lei. Dar bancherii au reac­ţio­nat şi au tăiat şi bonificaţiile plătite la de­pozite, însă într-un ritm mult mai ac­ce­­lerat decât au redus costul creditelor.

Depozitele în lei constituite de com­panii afişau la finele anului 2015 un sold de aproape 80 mld. lei, în creştere cu 14% faţă de aceeaşi perioadă din anul pre­­cedent, în timp ce avansul pe seg­men­tul valută a fost de 6%, la 27 mld. lei.

Pe partea de retail, creditarea în lei pentru persoane fizice a avansat în decem­brie cu o treime faţă de aceeaşi lună din 2014, la aproximativ 110 mld. lei. Însă este posibil ca o parte din aceşti bani să provină şi din conversia împrumuturilor din altă monedă în lei. Chiar şi în aceste condiţii, pe agendele unor analişti tot a apărut termenul de „supraîncălzire“ a creditării. Însă BNR spune că nu este îngrijorată de avansul creditării în lei şi că nu a tras un semnal de alarmă cu privire la acest lucru. Deocamdată.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO