La nivelul CNSM-ului au rezultat 5 domenii strategice în care să se orienteze programele guvernamentale de finanţare, securitatea energetică, securitatea alimentară, domeniile high-tech, medium high-tech, apărare şi firmele care adoptă mai larg partea de AI, a spus Florian Neagu, Director Direcţie de Stabilitate Financiară, BNR, în cadrul Conferinţei KRUK & ZF.
“Imaginea de ansamblu pe care o extrag când mă ui la situaţia macroeconomică este că riscul este încă ridicat. În contextul acesta, toate lucrurile pledează pentru prudenţă”, a mai adăugat Florian Neagu
Ce a mai spus Florian Neagu, Directorul Direcţia de Stabilitate Financiară, BNR:
Din perspectiva Românei, în harta noastră de riscuri avem 4 elemente pe care le monitorizăm., dar voi vorbi de două, contextul geopolitic şi dezechilbrele macroeconomice, deficitul fiscal şi de cont curent.
Sectorul bancar este bine poziţionat pentru a face faţă şi a fi parte a soluţiei pentru a continua finanţarea economiei. Dacă ne uităm la princialele criterii, vedem că în cazul ţării noastre suntem cu toţi indicatorii pe verde. Considerăm că sectorul bancar este bine poziţionat să sprijine economia şi în 2026.
Avem cea mai mică intermediere financiară din România, dar atunci când te situezi la un nivel de două ori mai mic decât în cazul Bulgariei, Cehiei, sunt elemente care ar merita îmbunătăţite din perspectiva cantitativă.
Nu numai băncile finanţează economia reală. Am adăugat la creditul bancar şi creditul dat de IFN-uri şi creditul financiar. Dacă adunăm toate fluxurile suplimentare, nivelul de îndatorare financiară a sectorului românesc ar fi dublu, ceea ce ameliorează într-o oarecare măsură mesajul că avem cea mai mică intermediere financiară.
În ultimii 10 ani, adunând toate formele de finanţare pe care a obţinut-o populaţia din diverse surse, chiar şi aşa tendinţa este de scădere. De calitate, credem că este spaţiu de îmbunătăţire. Ne dorim o economie cu o valoare adăugată tot mai mare, deci ne dorim tot mai multe firme care acţionează pe zona de high-tech, medium – hightech,. Când ne uităm pe harta economiei româneşti, vedem că am avea mult de lucru, dar când ne uităm în portofoliul băncilor, acolo este şi mai mult spaţiu. Băncile noastre finanţeazăsectoare less knowledge intesive services.
Sunt câteva statistici recente de la BCE Şi CERS, România nu este nici măcar în primii 3 sau 7 privind spreadurile finanţării. Mesajul finanţării către populaţie este cu mult mai multe noanţe. Suntem în jumătatea inferioară a clasamentului în ceea ce priveşte marja creditării persoanelor fizice. Motivul pentru care avem această situaţie este că băncile noastre oferă la depozite o remunerare semnificativ mai bună faţă de multe bănci din UE, de aceea când tragi linie vedem o situaţie care ajustează puţin perspecltiva pe care o aveam în ceea ce priveşte finanţarea României.
Nivelul de subcapitalizare a economiei româneşti este cronic şi nu se îmbunătăţeşte. Ne-am fi aşteptat ca profitabilitattea obţinută până acum să fie folosită şi la capitalizare, dar pe fondul creşterii necesarul de capitalizare a crescut. Am calculat cât ar trebui să aducă acţionarii în firmele lor pentru a respecta prevederile legale, care spun că pentru a-ţi desfăşura activitatea să ai 200 de lei. În total, antreprenorii, asociaţii, acţionarii, ar trebui să aducă în economie undeva la 150 mld. lei.
Avem o deteriorare a subcapitalizării. Când ne uităm ce se întâmplă cu procesul de insolvenţă, pe măsură ce necesarul de capitalizare creştea, avem o tendinţă descrescătoare de insolvenţă. Este posibil ca şi mecanismul de insolvenţă din România să aibă nevoie de soluţii de îmbunătăţire.
La nivel agregat, avem rezerve suficiente pentru a face faţă unor evoluţii nefavorabile (firmele româneşti).
Conform aşteptărilor, firmele care au o relaţie de parteneriat cu o bancă sau IFN au o situaţie mai bună. Relaţia cu banca nu este utilă doar cu finanţarea, ci este cineva acolo care te mai trage de mânecă. Mesajul pe care îl avem când ne uităm pe un orizont de 20 de ani este că relaţia cu băncile şi IFN-urile ne ajută.
Băncile au finanţat semnificativ firmele din România. Dacă ne uităm pe o medie pe 3 ani, suntem pe primul loc în Europa. Pe un ingerval mai lung, băncile româneşti au finanţat ca ritm de majorare către companii cel mai mult. Calitatea acestei finanţări este relativ bună. Suntem din perspectiva NPL acordate compaiilor undeva similară ratei înregistrată de firmele austriece şi mai bună decât Polonia, Cehia sau Bulgaria.
Rata NPL se menţine la nivel adecvat. Este o uşoară creştere în utlima perioadă, dar conform aşteptărilor. Cu toţii ne aşteptam ca această evoluţie să înceapă puţin mai devreme. Nu este o surpriză, avem rezerve pentru aceste evoluţii.
Din perspectiva creditului în valută, înregistrează creştere semnificativă. Astăzi se vedeau majorări care dacă vor continua vom ajunge ca ponderea în valută să devină majoritar, ceea ce nu ne dorim.
Creditul în valută, chiar dacă la primă vedere poate părea mai ieftin decât creditul în lei, nu se termină foarte bine.
Vedem că există spaţiu amplu în două direcţii, ca viitoarele programe guvernamentale pentru acordarea de credite să fie acordate mai atent.
Pe sectorul populaţiei, din cifrele pe care le-am strâns, ambele perspective, şi partea de stoc şi parteade flux, vedem că există resurse la nivelul sectorului populaţiei pentru a face eventual faţă unor evoluţii nefavorabile.
Avuţia netă este în creştere continuă în ultimele decenii, nu numai pe componenta de active nefinanciare, ci şi a celor financiare. Observăm o diversificare, numerarul şi depozitelor au o majoritate în structura financiară, dar şi celelalte intstrumente sunt prezente. Aceasta este o poză agregată şi suntem conştienţi că la nivel individual poza ar putea fi altefel.
În ceea ce priveşte partea de fluxuri, pe un orizont de 5 ani constatăm că este în continuare o dinamică pozitivă pe salariul net real care ar permite populaţiei şi în scenariul normal de a avea o contribuţie favorabilă pe creşterea PIB să facă faţă unei situaţii precum cea de acum 20 de ani.
Planurile de achiziţii majore pe următoarele 12 luni parre că cunoaşte o creştere. Băncile au finanţat semnificativ şi acest sector Băncile din România ar fi pe locul 3 la nivel european. Punând cap la cap informaţiile, că avem cel mai scăzut nivel de intermediere financiară, potenţialule ste semnificativ. O cauză este legată de acest indicator de incluziune financiară. Dacă ne uităm la gradul deţinerii unui cont la bancă, este o îmbunătăţire, dar comparativ cu media UE vedem spaţiu pentru ameliorări şi pe această parte.
La nivel agregat, indicatorul compozit pe care îl calculăm se menţine sub pragul de alertă. Capacitatea de onorare a datoriei rămâne în continuare bună. O explicaţie pe care o avem este că măsurile macroprudenţiale ale BNR implementate acum ceva timşp privind gradul de îndatorare şi a avea şi anumite cerinţe privind avansul minim au ajutat de a face faţă semnificativ mai bine rambursării creditelor. Aşa cum ne aşteptam rata creditelor neperformante la imobiliare este mic.
La sectorul imobiliare, pot apărea preocupări privind eventuale deteriorări, dar din statisticile europene, în cazul României, de departe este piaţa cea mai subevaluată. Dacă ne uităm la valori, între 30-40% . Dacă aceste metodologii europene sunt bune o a asemenea concluzie ar pleda că pe următorii ani procesele de convergenţă protejează în bună măsură piaţa imbobiliară rezidenţială de posibile şocuri nefavorabile.
Şi pe companii şi populaţie situaţia este bună, dar cu menţiunea că ne uităm la medie. Este posibil ca în cazul nostru săfie asimetrii mai mari. Dacă ne uităm că economia a crescut cu 5% într-un an, nu trebuie să avem aşteptări că toate companiile şi-au crescut businessul cu 5%. Doar 10% din companii au crescut semnificativ, în timp ce restul nu.
Pe creştere economică, ultimele cifre pe care le-am văzut, şi m-ăm uitat la ce spun băncile internaţionale mari, ele văd creşterea economică pentru anul acesta 1%, iar anul următor mai mare. Această proiecţie am văzut-o şi la FMI, deci nerezidenţii au proiecţii mai bune decât ale noastre. Dacă acestea se vor confirma, atunci situaţia anului următor va fi uşor mai bună decât anul acesta. De aceea, trebuie să avem grijă şi să fructificăm fondurile europene. Dacă reuşim să convertim o parte cât mai bună în economie realăar putea funcţiona ca un factor anticiclic semnificativ.
Noi ne menţine în mare patru elemente pe care le vom monitoriza în continuare, primul este contextul internaţional pentru că pot fi consecinţe importante. Al doilea element este legat de dezechilibrele macroeconomice. Planurile sunt de a le atenua pentru că aşa cum avem acum situaţia deficitelor gemene şi cu deficit mare fiscal, şi de cont curent nu este sustenabil. Următoarele două ar fi evoluţia ratei creditelor neperformante, ne aşteptăm ca NPL să continue să se majoreze inclusiv procesele de insolvenţă, în linie cu ce se întâmplă la nivel internaţional. La noi ar fi o curăţire pe care o aşteptam să se întâmple, iar ultimul factor este legat de securitatea cibernetică pentru că vedem şi în Români, dar şi în multe alte ţări din Europa, în special balticile cu atacuri cibernetice tot mai multe şi sofisticate, ceea ce înseamnă că ar putea avea ţîn spate un sponsor statal.
