Bănci și Asigurări

FMI presează statul să ajute băncile să-şi cureţe bilanţurile

FMI presează statul să ajute băncile să-şi cureţe bilanţurile

Autor: Ciprian Botea

04.04.2012, 00:04 961

Guvernul şi BNR s-au angajat în faţa FMI să uşureze tranzacţiile prin care băncile vând pachete de credite neperformante către firmele de recuperare a creanţelor şi să modifice reglementările privind insol­venţa şi protejarea intereselor creditorilor, măsurile fiind menite să ajute băncile să-şi facă curăţenie în bilanţurile presate de creşterea în continuare a creditelor neperformante.

Tratamentul fiscal aplicat vânzărilor de credite cu pro­bleme către firmele de recuperare a creanţelor va fi revizuit în sensul eliminării actualei taxe considerată ca fiind o piedică pentru băncile care vor să-şi cureţe bilanţurile.

"Sistemul bancar a raportat o pierdere anul trecut pentru că revenirea lentă a economiei s-a resimţit în capacitatea debitorilor de a-şi plăti ratele şi în calitatea creditelor. Autorităţile au început să ia măsuri pentru a reduce presiunea creditelor neperformante care s-au acumulat în bilanţurile băncilor", afirmă experţii FMI.

Ponderea creditelor neperformante la nivelul sistemului bancar depăşea 14% la sfârşitul anului trecut, cu două puncte procentuale peste nivelul din decembrie 2010. Comparativ cu sfârşitul lui 2009, ponderea creditelor neperformante a crescut cu peste şase puncte procentuale.

ÎngrijoraŢi de situaţia creditelor neper­formante, experţii FMI propuseseră în 2009 chiar înfiinţarea unei aşa-numite "bad bank" - o entitate care să administreze în mod cen­tralizat active cu probleme sub forma cre­ditelor neperformante acumulate în sistemul bancar, însă autorităţile au ezitat să folosească fonduri publice pentru a cumpăra asemenea active şi a ajuta la curăţarea portofoliilor băncilor.

BNR a considerat atunci că prin crearea unei "bad bank" s-ar fi transmis pe piaţă semnale mai rele faţă de situaţia reală a problemei legate de creditele neperformante.

Fondul aminteşte în ultimul raport de evaluare publicat că BNR a adoptat o abordare mai flexibilă cu privire la condiţiile de restructurare a creditelor cu probleme, dar menţionează şi prudenţa cu care banca centrală tratează constituirea de provizioane pentru acoperirea pierderilor din credite.

"BNR va continua să monitorizeze atent sis­te­mul bancar şi să ia măsurile necesare pentru a se asigura că băncile au suficient capital şi suficientă lichiditate. Având în vedere condiţiile economice dificile, va fi nevoie de capital suplimentar în sistem, în principal în cazul băncilor de talie mică şi medie", se mai arată în raportul FMI.

Sistemul bancar raporta la finalul anului trecut o rată de solvabilitate de 14,5%, peste nivelul minimum de 10% cerut de BNR. Majorările de capital efectuate de bănci anul trecut s-au ridicat la 1,6 miliarde de lei, dar nevoia de capital suplimentar va fi mai mică în 2012, estimează FMI.

Fondul precizează că în cadrul discuţiilor cu banca centrală au fost atinse subiecte precum creditarea de urgenţă acordată băncilor sau crearea unei bănci-punte care să administreze activele instituţiilor de credit intrate în faliment. Experţii FMI amintesc şi de posibilitatea ca BNR să lărgească gama de active acceptate drept garanţii.

BNR acceptă drept garanţii pentru finan­ţările acordate băncilor doar titlurile de stat emise pe piaţa internă sau externă, iar guver­na­torul Mugur Isărescu a arătat recent că nu acceptă o extindere semnificativă a gamei de active acceptate şi a exclus posibilitatea ca îm­pru­muturile ipotecare să fie considerate garanţii.

Întărirea setului de instrumente cu care banca centrală să poată interveni în cazul unor situaţii excepţionale a fost propusă de FMI în contextul în care tensiunile de pe pieţele externe persistă, existând astfel şi un risc de contagiune pentru piaţa bancară locală.

Raportul FMI mai aminteşte de măsurile de relaxare a politicii monetare de către BNR începând din toamna anului trecut, dar aminşte că deciziile de politică monetară se transmit încă greu din cauza ponderii ridicate a creditelor în valută în bilanţurile băncilor şi a coridorului foarte larg dintre dobânda plătită de BNR la facilitatea de depozit şi dobânda percepută pentru creditele de urgenţă, respectiv ± 4 puncte procentuale.

În acelaşi timp, FMI recomandă pru­denţă în deciziile viitoare de politică monetară având în vedere volatilitatea preţurilor şi insta­bilitatea pieţelor financiare. BNR a tăiat un punct procentual din dobânda de politică mo­netară începând din luna noiembrie a anu­lui trecut, până la un minim de 5,25% pe an.

Ce alte angajamente şi-a asumat statul în faţa FMI

  • Liberalizarea pieţei energiei şi gazelor. Preţurile reglementate ale energiei electrice pentru consumatori vor creşte cu 5% de la jumătatea anului.
  • Renegociere sau anulare a contractelor bilaterale din domeniul energiei încheiate în afara pieţei OPCOM.
  • CFR trebuie să continue procesul de licitaţii pentru trecerea în management privat a încă 1.600 de kilometri de linie.
  • Metrorex trebuie să stabilească până la sfârşitul lunii iunie noi programe de funcţionare adaptate la cerinţele pieţei şi să crească veniturile.
  • Tarom trebuie să aplice un program de reducere a cheltuielilor prin revizuirea rutelor de călătorie, a flotei de aeronave şi a structurii de organizare.
  • Reducerea personalului Poştei Române cu cel puţin 600 de angajaţi şi reducerea numărului de oficii poştale la sub 5.700 până la finele lunii aprilie.

AFACERI DE LA ZERO