• Leu / EUR4.7556
  • Leu / GBP5.5125
  • Leu / USD4.2732
Bănci și Asigurări

FMI pune patru condiţii pentru România

FMI pune patru condiţii pentru România

Autor: Claudia Medrega

15 aug 2012 1909

Majorarea preţului la gaze din septembrie, privatizarea Oltchim, vânzarea a 5% din Transgaz şi plata arieratelor acumulate de autorităţile locale sunt cele patru condiţii pe care România trebuie să le îndeplinească pentru aprobarea celei de-a şasea evaluări a acordului stand-by de către boardul FMI, a anunţat ieri Erik de Vrijer (foto), şeful misiunii de evaluare a Fondului.

El a avertizat că în lipsa uneia dintre cele patru măsuri, boardul nu va analiza concluziile misiunii. Guvernul nu a reuşit să convingă FMI de sustenabilitatea proiectului de revenire la impozitarea progresivă a veniturilor cu cotă maximă de 16%, oficialul Fondului spunând că ar fi nevoie şi de trepte de impozit de peste 16%. De asemenea, prognoza de creştere economică pentru acest an a fost ajustată semnificativ în jos de FMI, de la 1,5% la 0,9%, fiind pentru prima dată când estimarea nu coincide cu prognoza avută în vedere de autorităţi, de 1,2%.

Revenirea la impozitarea progresivă a veniturilor cu cotă maximă de 16% nu este "foarte înţeleaptă şi nici de sfătuit", în viziunea FMI, care nu agre­ează nici reducerea TVA la pro­du­se­le alimentare, spune şeful misiunii FMI Erik de Vrijer.

Prima misiune condusă de olandez s-a încheiat ieri printr-o conferinţă de presă de la care au lipsit, în premieră, atât şefii delegaţiei Comisiei Euro­pe­ne, cât şi reprezentanţii Băncii Mondiale, care au pă­răsit cu o zi mai devreme România.

"Ideea de impozitare progresivă cu cotă ma­xi­mă de 16% nu este foarte înţeleaptă şi nici de sfătuit. Tre­cerea la cota progresivă nu ar trebui să afecteze ve­niturile bugetare, ceea ce s-ar putea ob­ţi­ne dacă se vor propune cote de impozitare mai mari de 16%. În for­ma propusă, cota progresivă ar scă­dea sem­ni­fi­ca­tiv veniturile. Dacă vei avea o cotă mai mică pe ve­nit, atunci ar trebui să scazi şi fondul de salarii. Nu cred că este o propunere prea ten­tan­tă", a declarat de Vrijer.

În România a funcţionat un sistem de impu­ne­re pe venitul global până în 2005, reuşindu-se redu­ce­rea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB. La 1 ianuarie 2005 acest sistem a fost înlocuit cu co­ta unică de 16% pe venit şi pe profit, care treptat a adus încasări în creştere pe seama dinamicii econo­mi­ce foarte rapide. În anul 2004, când autorităţile ro­mâne se pregăteau pentru trecerea la cota unică, FMI a criticat dur această decizie, susţinând că este po­sibil să nu aducă suficiente venituri bugetare şi ar fi putut provoca majorarea deficitului bugetar.

Acum, De Vrijer a explicat că FMI nu are o pre­fe­rinţă pentru un sistem de taxare bazat pe cotă uni­că sau impozitare progresivă, arătând că de­pin­de de preferinţa, dar şi de particularităţile fie­că­rei eco­no­mii, ambele sisteme având avantaje şi dez­avantaje.

"Având în vedere necesităţile de investiţii în edu­caţie, în sănătate şi infrastructură, dacă schim­baţi sistemul de impozitare pe venit, acesta ar tre­bui să fie cel puţin neutru din punct de vedere al ve­ni­tu­rilor, adică să obţineţi măcar aceleaşi venituri. Deci, dacă vreţi să treceţi de la cota fixă la cota pro­gre­sivă, unele cote trebuie să fie mai mici decât 16%, altele trebuie să fie mai mari pentru a atinge cel puţin acelaşi nivel de venituri. Asta am discutat şi cu Gu­vernul, dar Guvernul nu a venit cu un plan concret."

Oficialii români susţinuseră că subiectul im­po­zi­tării progresive nu ar fi figurat pe agenda dis­cu­ţiilor cu FMI şi nici introducerea cotei reduse de TVA, însă oficialul FMI i-a contrazis.

Premierul Victor Ponta a anunţat încă din luna mai că Guvernul va propune pentru anul viitor buget cu cote diferenţiate de im­po­zitare pentru veniturile persoanelor fizice, de 8%, 12% şi 16%.

Aceasta a fost formula agreată cu PNL, care de fapt nu ar vrea să renunţe la cota unică. Însă mai mulţi experţi în finanţe au avertizat că această schemă nu ar aduce destule venituri la buget.

În ceea ce priveşte reducerea TVA la produsele alimentare, şeful misiunii FMI a arătat că nu crede în beneficiile acestei măsuri pentru consumatori. El a explicat că experienţa din diferite state a arătat că reducerile TVA la produsele alimentare nu au dus niciodată la preţuri mai mici la raft, dar au încurajat mai degrabă evaziunea fiscală şi au dus la profituri nejustificate pentru producători.

Cota standard de TVA de 24% din România este relativ mare comparativ cu alte ţări, dar eficienţa TVA rămâne scăzută faţă de alte state.

Pentru perioada următoare este importantă menţinerea disciplinei "stricte" în cheltuierea banilor publici, De Vrijer avertizând că este important să nu existe cheltuieli suplimentare înainte de alegerile din toamnă.

Iar o provocare cheie pentru România în perioada următoare rămâne reducerea "eternelor" arierate guvernamentale şi ale sectorului sanitar.

Cât priveşte eventualitatea accesării banilor din acord, FMI nu anticipează, în scenariul de bază, posibilitatea ca România să tragă bani din tranşele aprobate de 2,6 mld. euro. "În acest moment, cu pachetul de măsuri fiscale, cu o întărire a unor politicii monetare şi cu progrese în reformele structurale nu am întrevăzut trageri din acordul de tip preventiv. "

Ce spune Fmi despre economia României

Sectorul financiar

n BNR trebuie să păstreze un ochi atent asupra stării economiei şi stării sectorului bancar;

n BNR ţinteşte inflaţia şi a făcut acest lucru cu succes în ultimii câţiva ani şi este important ca politica monetară prudentă care a dus la aceste rezultate să continue;

n BNR trebuie să acţioneze echilibrat între controlul asupra inflaţiei şi cursul de schimb. BNR nu ţinteşte un anumit nivel al cursului de schimb. Cursul fluctuează liber şi BNR intervine din când în când doar pentru a calma volatilitatea;

n Există motive pentru a ţine în continuare politica monetară foarte prudentă şi, dacă sunt presiuni pe cursul de schimb, să fie întărită, de asemenea, politica monetară;

n Cursul de schimb este aproape de punctul de echilibru. Din modele apare mai degrabă o subevaluare mică, deci ar exista marjă de apreciere. Dar subevaluarea este mică şi intră chiar în marja de eroare. Totuşi, dacă ne uităm la actualul nivel de curs, odată ce situaţia din ţară va reveni la normal, există spaţiu pentru o uşoară apreciere;

n Suntem foarte bucuroşi să vedem supravegherea strânsă şi intensă a sistemului bancar care face ca, deşi faptul că sistemul bancar trece printr-o perioadă dificilă, cu profitabilitate scăzută, baza de capital să rămână puternică chiar dacă împrumuturile neperformante cresc din cauza slăbiciunilor economiei. Provizioanele pentru aceste împrumuturi neperformante trebuie să fie de asemenea mari. Asta va necesita menţinerea unui sistem bancar sănătos şi stabil şi pentru asta este nevoie de vigilenţă şi de acum înainte.

Sistemul fiscal şi arieratele

n Credem că politicile fiscale pentru anul acesta sunt corespunzătoare. Până la finalul lunii iunie ţinta de deficit a fost respectată şi am convenit împreună cu guvernul ca politicile fiscale pe parcursul anului să fie utilizate în aşa fel încât ţinta de deficit (pe standardele ESA) să fie mai mică de 3%;

n Este, de asemenea, important să se menţină o disciplină strictă în cheltuirea banilor publici şi, de asemenea, să nu existe cheltuieli suplimentare înainte de alegerile din toamnă;

n Există o problemă care persistă şi aici discutăm despre arierate. La nivelul bugetului de stat, al autorităţilor centrale, arieratele nu sunt foarte mari. Dar nu se diminuează semnificativ. La nivelul autorităţilor locale a existat o creştere a arieratelor, legate de alegerile locale. Credem şi am convenit cu guvernul unele măsuri care să asigure aplicarea disciplinei la nivelul autorităţilor locale;

n Există spaţiu în anii următori să devină mai realistă baza de taxare pentru impozitarea proprietăţilor şi, în cele din urmă, pentru îmbunătăţirea colectării impozitelor şi taxelor de către administraţia fiscală.

Reformele structurale

n Preţul gazelor naturale livrate populaţiei va urca din septembrie cu 5%, iar pentru firme majorarea va fi de 10%, întrucât creşterea costurilor nu a fost transferată în preţurile finale în ultimii ani. Foile de parcurs pentru gaze şi electricitate nu s-au devansat. Există un mecanism în România, o formulă, care arată că în cazul în care costurile cresc, atunci vor trece în preţurile finale. Această formulă nu s-a aplicat în ultimii ani. Există aici un bagaj dificil în ajustarea preţurilor la gaze în raport cu creşterea costurilor, ceea ce ar fi trebuit dacă mecanismul ar fi fost aplicat. Aceasta reprezintă o corecţie a lipsei de ajustare a preţurilor din trecut;

n În sectorul de sănătate există mai multe probleme. România, comparativ cu alte ţări din UE cheltuieşte sume relativ mici de bani ca pondere din PIB pentru sectorul sanitar. În plus, banii nu sunt cheltuiţi întotdeauna eficient. Acum sunt derulate acţiuni pentru a demara reforma în domeniul sănătăţii. Am convenit cu Guvernul că vor exista studii de impact şi analize financiare astfel încât să ne asigurăm că măsurile propuse pot să fie realmente implementate din punct de vedere financiar şi să se asigure că sectorul de sănătate, un sector important pentru economie, se va găsi într-o poziţie financiară "sănătoasă";

n Există progrese înregistrate în reforma sectorului energetic care sunt indispensabile pentru a potenţa creşterea pe termen lung. Sectorul energetic ar trebui să fie foarte profitabil şi să fie motorul investiţiilor şi al veniturilor guvernamentale astfel încât să se poată folosi aceşti bani pentru investiţii în sănătate, educaţie, infrastructură;

n Un element important este să se alinieze mai bine preţurile la utilizatorii finali la gaze şi electricitate faţă de costul de producţie pentru a îmbunătăţii performanţa sectorului energetic;

n În sectorul transporturilor sunt necesare eforturi majore pentru a îmbunătăţi eficienţa investiţiilor publice în special în privinţa reţelelor de cale ferată şi drumuri. Există multe proiecte demarate şi nefinalizate;

n Implementarea Codului muncii a îmbunătăţit până acum semnificativ funcţionarea pieţei muncii. Şi codul de dialog social ajută la menţinerea creşterilor salariilor în concordanţă cu creşterea productivităţii. Vom analiza în următoarele 2-3 luni şi vom încerca să convenim măsuri care să ajute la creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă. Există mai multe opţiuni.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7556
Diferență: 0,1769
Ieri: 4.7550
Azi: 4.2732
Diferență: -1,2388
Ieri: 4.2719
Azi: 5.5125
Diferență: 3,5795
Ieri: 5.5278
Azi: 4.3243
Diferență: -0,6867
Ieri: 4.3002