Lipsa acuta de lei pe piata interbancara a impins dobanzile pe termen scurt spre 30% ieri, dar exista potential pentru cresteri importante in continuare, in conditiile in care la sfarsitul lunii bancile vor avea de facut plati importante catre bugetul de stat.
De asemenea, Ministerul Economiei si Finantelor vine cu o cerere mare de lei in aceasta perioada, pentru a finanta deficitul bugetar - planul de emisiuni de titluri pe trimestrul al patrulea totalizeaza 7 miliarde de lei.
Seceta de lei a fost indusa si de BNR prin cumpararile de valuta pentru temperarea deprecierii leului. Pana la urma, conjunctura este in favoarea leului pentru ca speculatorii valutari nu au acces la lichiditati in moneda nationala care sa le permita operatiuni de anvergura asa cum au desfasurat, de exemplu, impotriva forintului.
"Potentialul pentru cresterea in continuare a dobanzilor este important. Este greu de spus unde se vor duce dobanzile, cat timp BNR nu intervine pentru a injecta lei in piata", comenteaza Nicolaie Alexandru Chidesciuc, senior economist al ING Bank.
Pe 25 octombrie, companiile vor avea de facut plati trimestriale importante catre bugetul de stat, acesta fiind unul din momentele in care in mod traditional cererea de lichiditati crestere puternic. Spre exemplu, in mai 2007, dobanzile pe termen scurt au urcat pana la 40%-50% pe an, dupa ce bancile au fost prinse pe picior gresit de platile catre buget de la sfarsitul lunii aprilie si au ramas fara lei.
Primii care vor resimti aceasta cocoasa a dobanzilor sunt clientii care au credite in lei, cu dobanda indexata in functie de indicatorul pitei monetare (ROBOR, dobanda la care bancile isi acorda credite intre ele). Pentru un astfel de contract de credit, dobanda se actualizeaza periodic - in general la intervale de trei luni- fiind calculata in functie de valoarea ROBOR trei luni din ziua scadentei, la care se adauga o marja.
La inceputul anului, ROBOR trei luni era la putin peste 8% pe an, insa a urcat spre 11% de la jumatatea lunii februarie. In ultimele saptamani acest indicator a oscilat in jurul nivelului de 15% pe an, insa a urcat ieri pana la 25% pe an.
"Bancile locale nu au necesitati importante de lichiditati, cererea de lei vine preponderent din partea speculatorilor straini", remarca Dragos Balaci, dealerul-sef al Royal Bank of Scotland Romania.
Pentru a specula pe curs, strainii au imprumutat lei, pe care i-au vandut ulterior contra euro. Astfel, ei pariaza pe o crestere a cursului, astfel ca la inchiderea pozitiei - cand vand euro si cumpara lei- sa obtina un castig suficient pentru a acoperi dobanda platita pentru fondurile imprumutate si a ramane cu un profit.
"Strainii or sa inceapa sa vanda euro pentru a-si inchide pozitiile, pentru ca nu mai pot sa le finanteze. Probabil ca unii le vor inchide in pierdere, mai ales cei care au intrat in joc la cotatii de peste 3,8 lei pentru un euro", mai spune Chidesciuc. Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, afirma ca este foarte greu de spus cum pot evolua dobanzile si la ce nivel pot sa ajunga.
"Sa se clarifice situatia pe plan extern. Acesta este un motiv pentru care nu punem focus mare pe creditare acum. Asteptam stabilizarea situatiei externe, insa oricum ar fi bine sa se reduca dependenta de finantarile externe, avand in vedere turbulentele", a declarat Van Groningen. El a explicat ca exista posibilitatea acordarii creditelor direct din strainatate, dar a mentionat ca aceasta nu este o prioritate depinzand de evolutia pietei. "Nu cred ca jucatorii locali vor fi foarte agresivi pe partea de creditare", a apreciat Van Groningen.
Pana ieri, BNR nu a derulat operatiuni pentru a injecta lichiditati in piata, limitandu-se la interventii pe piata valutara.
In ultimul an si jumatate banca centrala a intervenit in cateva randuri pentru a injecta lei, prin operatiuni de tip repo cu maturitatea de o saptamana.
Imposibilitatea speculatorilor de a continua pariurile impotriva leului s-a vazut ieri, cotatiile pe piata de la Bucuresti fiind relativ stabile, in timp ce monedele de pe pietele emergente vecine au inregistrat pierderi consistente in fata euro.
Dealerii spun ca de data aceasta BNR nu a mai intervenit pe piata, dar pur si simplu speculatorii nu au mai avut lei pe care sa ii vanda pentru a impinge cursul in sus. La Bucuresti, euro a stagnat la cursul oficial la 3,77 lei.
Economistul ING noteaza ca, desi pe termen scurt este de inteles de ce BNR permite cresterea dobanzilor vizand protejarea leului, mentinerea ratelor la niveluri foarte inalte pentru o perioada lunga poate fi periculoasa.
Pe de o parte, dobanzile ridicate pot induce un soc in economie. Totodata, un nivel ridicat al dobanzilor poate atrage atentia speculatorilor, care ar paria insa pe o intarire excesiva a leului, asa cum a fost cazul in vara lui 2007.
Bancherii resping ideea ca bancile ar amana intentionat acordarea unor imprumuturi si sustin ca o incetinire a ritmului ar putea fi cauzata doar de introducerea noilor norme sau de indecizia clientilor, mai ales in cazul creditelor ipotecare.
Sergiu Oprescu, presedintele executiv al Alpha Bank, afirma ca amanarile sunt cauzate aproape in totalitate de dosarele incomplete sau de indecizia clientilor. Petre Bunescu, vicepresedinte al BRD, sustine ca o serie de solicitanti de credite ipotecare au inghetat aplicatiile si asteapta sa vada daca obtin un pret mai bun.
Adio credite in franci
Raiffeisen, a treia banca de pe piata, are in vedere renuntarea la creditele in franci elvetieni din cauza ca avantajul de cost dispare in conditiile introducerii restrictiilor BNR si ale turbulentelor financiare, afirma Steven van Groningen, presedintele bancii. Si alti jucatori care ofereau acest tip de finantare iau in calcul eliminarea francilor din portofoliu, asa cum au facut deja banci din Ungaria.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
