Bănci și Asigurări
Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare preferă în continuare plasamentele în titluri de stat, ponderea fiind de 70%
Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB) a continuat anul trecut politica de investiţii orientată preponderent spre titluri de stat, însă ponderea plasamentelor în astfel de instrumente a scăzut la 70%, în timp ce resursele plasate în depozite şi obligaţiuni au urcat spre 30%, potrivit raportului anual pentru 2016.
Capitalul mediu investit în cursul anului 2016 a fost de 5,7 mld. lei, variaţia nominală anuală fiind de Ă14,1%.
În strategia de investiţii, FGDB urmăreşte în principal lichiditatea plasamentelor şi minimizarea riscului, dar se uită şi la randamente.
„Resursele disponibile aferente fondului de garantare a depozitelor şi fondului de rezoluţie bancară sunt investite de FGDB în condiţii de risc minim şi cu asigurarea unei lichidităţi adecvate a plasamentelor, acestea fiind, de altfel, obiectivele principale stabilite prin lege ale strategiei de investire a resurselor administrate de FGDB. Deşi în anul 2016 s-a prelungit tendinţa de reducere a ratelor dobânzilor pe piaţă, a fost înregistrată o bună performanţă a activităţii de investire a resurselor disponibile corespunzătoare celor două fonduri“, susţine FGDB.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
-
Date în premieră de la BNR. Avuţia românilor, în detaliu. Averea netă a populaţiei s-a dublat din 2019 încoace, la peste 1.900 mld. lei. Averea financiară a crescut de la aproape 600 mld. lei până la peste 1.300 mld. lei. Averea imobiliară a urcat de la 500 mld. lei la peste 900 mld. lei
-
Lista acordurilor petroliere pe care le avea Petrom în 2004, la privatizare. Care era termenul de expirare pentru fiecare? „Dacă nu ai motiv legal să încetezi acordul, îl prelungeşti“
-
Ce se mai întâmplă în agricultură: Al Dahra, care controlează Agricost, cea mai mare fermă din România şi Europa, ridică miza pe terenuri agricole după ce a anunţat că renunţă la trading
-
Studiu ASE & Fundaţia Deloitte: Sectorul financiar şi de asigurări, sănătatea şi educaţia privată, construcţiile şi transporturile, dar şi industria ospitalităţii, marje brute de profit peste cele din Polonia, Cehia, Ungaria şi Bulgaria
-
Bursă. Finanţe personale. O investiţie de 10.000 de lei în acţiunile BT ar fi adus într-un an 4.000 de lei, de opt ori mai mult decât câştigul unui depozit la aceeaşi bancă
-
Business sportiv 2025. Sportul românesc a atins noi culmi nu doar din perspectiva performanţelor sportive, dar şi în privinţa unor investiţii dedicate producţiei şi a infrastructurii. Cum a arătat businessul sportiv în 2025 în zece evenimente?
-
Ecosistemul de private equity şi venture capital din România este încă mic faţă de alte pieţe din regiune, însă bani există, e nevoie de curaj ca investiţiile din piaţă să ducă la creşterea antreprenoriatului şi a economiei locale. „Trebuie să îndrăzniţi!“
-
ZF Live. Sorina Faier, Elite Searchers: Sunt cazuri în care dacă înainte nu te sculai din pat pentru mai puţin de 10.000 euro, acum te scoli din pat şi pentru 2.000 euro. Da, dacă vor fi majorări salariale, poate vor fi punctuale, dar nu mai mult de 5%-10%
-
Revenire surpriză în banking. Ce spune Ionuţ Pătrăhău, după numirea ca vicepreşedinte în directoratul Raiffeisen, responsabil de divizia IMM: Este nevoie mai mult ca niciodată ca mediul bancar să vină cu soluţii financiare rapide, flexibile şi adaptate realităţilor actuale cu care se confruntă antreprenorii români
-
#superstories. Business sportiv. Pariul ZF pe viitorii campioni. Cum au crescut. Radu Andrei Rusu, 13 ani, karate: Cel mai mult din acest sport am învăţat disciplina, de la alimentaţie, program de lucru până la respectul faţă de adversari şi faţă de activitatea pe care o fac
-
Opinie Sorin Pâslaru, ZF. Trei motive pentru ca 2026 să fie pe plus: populaţia şi-a dublat averea în ultimii 5 ani, România e campioană la marjele de profit în Europa de Est, iar investitorii străini repatriază peste 10 mld. euro pe an de aici
-
ZF Agropower. Familia Păstrăv a dezvoltat de la zero două ferme, două pensiuni şi trei magazine Băcănia Boierească cu care a ajuns şi în Bucureşti
-
România Azi- Alianţa pentru BunăStare. Cătălin Vasile, membru UNSAR şi director executiv NN Asigurări de Viaţă: Tindem să credem că asigurările sunt pentru oamenii bogaţi. Nu sunt, din contră. Câţi dintre noi şi-ar permite echivalentul a 6 salarii în cazul unui eveniment neprevăzut?
-
ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Alin Brendea, analist Prime Transaction: Avansul Bursei vine din schimbarea de sentiment a investitorilor faţă de activele româneşti
-
Maria Zoicaş, head of HR, ING România: Plănuim să creştem şi ne folosim de tehnologie ca să fim din ce în ce mai eficienţi, fără să scădem numărul de angajaţi
-
BNR: Judeţele cu cele mai ridicate rate de neperformanţă în septembrie 2025 pe retail sunt Călăraşi, Giurgiu şi Ialomiţa, cu rate NPL cuprinse între 4,4% şi 6,5%. La companii, cele mai ridicate creşteri ale ratelor NPL sunt în Vaslui, Tulcea şi Prahova, cu rate NPL între 8% şi 15%
-
CEC Bank pentru afaceri româneşti, un proiect ZF şi CEC Bank. Oana Borza, ADLR: Reşiţa negociază cu un mare investitor pentru al doilea parc industrial şi vrea să atragă încă doi-trei până în 2030
-
Şase ani de Afaceri de la Zero şi primii noştri milionari. Platforma Woot.ro, agregator de servicii de curierat dezvoltat de familia Berendea, a atins 3 mil. euro şi ajunge la peste 100.000 de utilizatori
-
Dr. Florinela Cîrstina, director general al Medicover România: Continuăm să investim, România a fost şi rămâne o piaţă-cheie pentru grup
-
ZF Private Health. Alexandra Cristescu, Centrul ProMemoria din Bucureşti: Bolile de memorie, precum Alzheimer, nu au tratament curativ, iar singura strategie este încetinirea evoluţiei bolii
-
Va urma BCE din nou o cale diferită faţă de Fed în 2026, de data aceasta majorând dobânzile?
-
Cine câştigă războiul comercial mondial? În era suprataxelor vamale, exportatorii din China şi Germania s-au reorientat spre UE. China are excedent comercial record, iar BMW-urile şi Mercedesurile germane au cedat locul la export roboţilor industriali şi excavatoarelor „made in Germany“