Intrarea companiilor debitoare în insolvenţă, recesiunea, prăbuşirea cererii de credite sunt marile probleme de care s-au plâns bancherii pe parcursul crizei, însă apar semnale că nu numai acestea sunt de vină pentru faptul că sistemul bancar din România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate a creditelor neperformante din regiune (aproape 20%).
Băncile locale sunt vulnerabile la fraude. Fraude comise nu numai de clienţi, ci şi de oameni din interiorul instituţiilor de credit. Şi este vorba - cel puţin până acum - despre instituţii de credit cu acţionari străini, care se presupune că au importat sisteme antifraudă performante şi care au scheme de personal importante dedicate gestionării unor astfel de riscuri.
Banca Naţională reafirmă că nu este rolul său să verifice cum sunt acordate creditele în sucursalele băncilor comerciale. Nicolae Cinteză, şeful Supravegherii din banca centrală, spune încă că a făcut sesizări către procurori atunci când a sesizat probleme şi la fel au făcut şi băncile din proprie iniţiativă.
BRD-SocGen, a doua mare bancă după active, este implicată în ambele cazuri. În primul, din noiembrie, au fost afectate de fraude BCR şi, într-o mai mică măsură, banca de stat CEC Bank. De asemenea, în frauda scoasă la iveală la sfârşitul săptămânii trecute a mai apărut numele Volksbank şi cel al unei bănci mici - ATE Bank, ceea ce sugerează că sistemele antifraudă din instituţiile de credit au un grad semnificativ de vulnerabilitate indiferent de talia băncii implicate şi de experienţa acţionarilor.
BCR - în primul caz şi BRD - în contextul actualei anchete, au precizat că au concediat angajaţi implicaţi în activităţi de fraudă, însă au evitat să dea nume şi să transforme cazurile respective în "exemple" pentru breaslă în ansamblu.
Pe de altă parte, procurorii se bazează ca în multe alte cazuri pe interceptări telefonice şi rămâne de văzut cât de solide se vor dovedi acestea în faţa judecătorilor. Răzvan Voican
Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR: Anchetele Parchetului sunt binevenite, dar sunt consecinţa sesizărilor de la bănci şi BNR
Anchetele Parchetului sunt binevenite şi vor descuraja pe cei tentaţi să comită astfel de fapte, a căror verificare nu intră în competenţa supravegherii BNR, dar ele sunt urmarea sesizărilor transmise de băncile în cauză şi chiar de BNR, afirmă directorul Supravegherii al BNR, Nicolae Cinteză.
"În legătură cu recentele evenimente privind fraude identificate în băncile româneşti, precizez că Banca Naţională a României, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, asigură supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit printr-un sistem de norme şi indicatori de prudenţă bancară care este urmărit atât la nivel individual, cât şi consolidat sau subconsolidat."
BNR, respectiv Direcţia Supraveghere, nu are prerogative legale pentru a verifica modul în care au fost acordate creditele sau cum au fost respectate normele proprii de creditare. "Practicile internaţionale în domeniu nu converg către un regim în care autoritatea de supraveghere să asigure un supraveghetor pentru fiecare funcţionar bancar angajat în activitatea de creditare pentru simplul motiv că, pe de o parte, sistemul ar fi ineficient, iar pe de altă parte s-ar sufoca şi concurenţa între bănci. În sistemul bancar românesc sunt 62.400 salariaţi, care-şi desfăşoară activitatea în 5.766 de unităţi", a arătat oficialul băncii centrale.
Cu toate acestea, ori de câte ori au existat indicii privind posibile fapte penale, Direcţia Supraveghere din BNR a informat în termen organele abilitate. "Referitor la cele două bănci în discuţie, trebuie spus că în plus faţă de plângerile penale făcute de acestea, Direcţia Supraveghere din BNR a sesizat organele abilitate ale statului asupra suspiciunilor privind autenticitatea unor documente prezentate de clienţii Volksbank încă din luna noiembrie 2009", a menţionat Cinteză.
De asemenea, în ceea ce priveşte suspiciunile privind activitatea de creditare din BRD, în paralel cu banca păgubită, Direcţia Supraveghere a BNR a informat Parchetul în luna mai 2011. "Apreciez că recentele anchete desfăşurate de Parchet sunt binevenite şi se constituie într-un factor descurajator pentru cei tentaţi să comită astfel de fapte, dar trebuie să reamintim că sunt consecinţa sesizărilor efectuate în primul rând de bănci şi, atunci când a fost cazul, şi de BNR. Ovidiu Tempea - Mediafax
Filip Stoica, ANEVAR: Mă îndoiesc că există probleme prea mari pentru că evaluatorii au devenit foarte prudenţi în criză
Evaluatorii afirmă că situaţiile în care bunurile ipotecate au fost supraevaluate sunt cel mai probabil cazuri izolate şi că băncile se află într-o poziţie confortabilă din punctul de vedere al garanţiilor deţinute.
"Având în vedere ce se întâmplă în piaţa imobiliară în ultimii trei-patru ani, eu mă îndoiesc că un evaluator ar putea să considere un bun la o valoare mult peste preţul pieţei. Evaluatorii care lucrează cu băncile sunt foarte prudenţi în această perioadă, având în vedere că piaţa este blocată. Eu personal nu am auzit de niciun evaluator care să fie cercetat de procurori într-un astfel de caz", afirmă Filip Stoica, membru în consiliul director al Uniunii Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR).
Lanţul acordării unui credit ipotecar cuprinde pe lângă client şi bancă şi un evaluator agreat de instituţia de credit care are sarcina de a stabili valoarea garanţiei, dar şi un notar care are în competenţă autentificarea contractelor de ipotecă asupra bunurilor aduse în garanţie.
Băncile ar avea o problemă serioasă dacă o parte semnificativă din bunurile ipotecare ar fi supraevaluate pentru că în cazul unui default practic nu ar avea de unde să îşi recupereze banii. Valoarea garanţiilor aflate în portofoliul băncilor se ridică la echivalentul a 60 de miliarde de lei (13 miliarde de euro) doar pe segmentul creditelor acordate persoanelor fizice şi reprezintă 80% din soldul total al împrumuturilor, potrivit datelor Băncii Naţionale.
La acestea se adaugă garanţii imobiliare evaluate la peste 90 miliarde de lei (20 mld. euro) aferente creditelor corporate.
Evaluarea corectă a garanţiilor este cu atât mai importantă cu cât băncile au ajuns să se confrunte cu un volum semnificativ de credite neperformante şi au recuperat mii de case, apartamente, spaţii comerciale sau de birouri pe care încearcă să le vândă pentru a-şi recupera banii.
O altă problemă cu garanţiile imobiliare aduse de clienţi pentru creditele acordate înainte de criză este legată de deprecierea valorii acestora din ultimii ani.
"Dacă ne uităm la evoluţia în timp a pieţei s-a demonstrat că bunurile imobiliare nu îşi pierd valoarea, chiar dacă există perioade de scădere. Faptul că bunurile imobiliare sunt limitate le face să îşi păstreze valoarea şi cred că pe termen lung băncile stau foarte bine, având în vedere garanţiile pe care le deţin", susţine Filip Stoica.
Totuşi, el afirmă că probleme apar atunci când un debitor devine insolvabil şi nu mai poate plăti creditul, iar banca este nevoită să valorifice garanţiile într-un moment în care piaţa imobiliară este blocată şi preţurile sunt foarte jos. Ciprian Botea
Aurelian Dochia, fost membru al CA al BRD: Cel mai periculos efect al fraudelor bancare este la nivelul credibilităţii sistemului
Fraudele din sistemul bancar sunt, probabil, cea mai mare "pierdere" pe care o suportă acest sector, cel mai periculos efect fiind la nivelul credibilităţii dincolo de bani despre care se vorbeşte, din care probabil o parte vor fi pierduţi, consideră Aurelian Dochia, analist economic, fost membru al consiliului de administraţie al BRD-SocGen până la sfârşitul anului 2010.
"Cred că cel mai important efect este la nivelul credibilităţii, într-un context în care oamenii au tot mai puţină încredere în multe instituţii. Se dezvoltă sentimente de dezamăgire şi cinism legate de corectitudinea sistemului. Este foarte rău, foarte periculos. Societatea nu poate funcţiona dacă nu există norme, valori comune împărtăşite, dacă nu mai există încredere. Sistemul bancar este foarte expus, întotdeauna. Aici sunt «gulerele albe», care întotdeaua au fost privilegiate şi bine plătite. Probabil sunt foarte invidiaţi de mulţi. Acum apar sentimente de nemulţumire, de injustiţie, de răzbunare", a declarat Dochia. În ceea ce priveşte stabilitatea sistemului bancar, Dochia consideră că nu va fi afectată pe termen scurt. Însă, dacă aceste fenomene continuă o perioadă mai mare, probabil se poate ajunge şi acolo.
"Sistemul bancar, sistemul financiar nu poate să fie ocolit sau înlocuit cu uşurinţă. Nu există o soluţie alternativă. Oamenii trebuie să se adapteze şi să trăiască cu el. Ar fi bine ca oamenii să înveţe să fie mult mai atenţi şi mai exigenţi. Există o falsă iluzie, care s-a creat în timp, că trebuie să existe cineva din exterior tot timpul, statul sau alte autorităţi, care să aibă grijă. Responsabilitatea individuală trebuie să fie pe primul plan." Dochia se declară neplăcut surprins de apariţia acestor fraude. "A fost o mare surprindere. Şi pe plan personal. Când auzi nume pe care nu le-ai fi crezut niciodată implicate în aşa ceva (...) Este o surpriză extraordinară, foarte neplăcută (...) simţi că îţi fuge pământul de sub picioare. Ce ai considerat foarte bine pus la punct şi foarte solid se dovedeşte că nu este aşa. Eu am avut tot timpul convingerea că se acordă o deosebită atenţie respectării normelor din bănci. Este greu pentru cineva din afară să îşi imagineze cât de detaliate, cât de minuţioase sunt normele băncilor. Sunt mii de pagini. Când ai trecut prin mii de pagini, prin scheme de organizare ce încearcă să prevadă astfel de evenimente... Sistemele de supraveghere par foarte bine puse la punct." Dochia apreciază că este clar că există o legătură între aceste fraude şi criza, dar nu se ştie direcţia acestei legături.
"Criza probabil a creat condiţiile pentru anumite persoane să creadă că se pot da astfel de lovituri. Dar problema de fond este de ce au apărut astfel de persoane. Nu au dus-o mai rău în criză. Creditele neperformante au crescut în contextul crizei. S-ar putea ca şi pe fondul acesta să fi apărut şi un număr mai mare de dosare frauduloase. Cei care au participat la astfel de scheme probabil au mers pe principiul că «unde merge mia merge şi suta»." Cel mai important factor este de partea cererii. "Odată cu criza au apărut firme şi persoane care nu-şi puteau desfăşura activitatea pe cale normală şi de-acolo s-a ajuns la sistemul bancar. Nu de la bănci au pornit aceste fraude. Nu există scheme puse la punct din interiorul băncilor în România. Au venit din afara sistemului. Băncile, ca de multe ori, fiind cu bani, sunt ţinte." Claudia Medrega
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
