Germania este în pragul recesiunii. Ce se întâmplă cu economia României? În orice previziune realistă despre economia românească se începe prin a se studia evoluţia economiei germane. Analiştii economici: Germania ar putea contrabalansa scăderea exporturilor prin stimularea consumului intern, însă evoluţia rămâne îngrijorătoare pentru economia românească

Datele publicate de biroul german de statistică indică o stagnare a economiei germane în dinamica anuală în al doilea semestru al acestui an prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, evoluţie determinată atât de scăderea exporturilor nete, cât şi de diminuarea cererii interne. Economia românească este conectată puternic cu economia germană, aproape un sfert dintre exporturi plecând spre Ger­ma­nia. Din totalul de 67,7 mld. euro, valoarea exporturilor româneşti în 2018, 15,6 mld. euro au reprezentat vânzări către Germania.

„În mod sigur România este afectată de situaţia economică din Germania, care este principala noastră piaţă de export. Într-adevăr, întot­deauna  când încercăm să facem previ­ziuni pentru economia româ­nească, începem prin a ne uita ce se va întâmpla în perioada următoare cu eco­nomia Germaniei. În orice previziune realistă despre economia românească se începe prin a se studia care sunt perspec­tivele în care va evolua economia Germaniei“, a declarat pentru ZF Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Analiştii economici sunt de părere că economia româneas­că poate suferi atât din cauza şocurilor externe, cât şi din cauza celor interne. Din sfera şocurilor interne cel mai periculos este evoluţia industriei din iunie, care a înregistrat o scădere anuală de 6,6%, în timp ce exporturile au scăzut la un ritm lunar de 5,5%. Industria înseamnă circa 23% din economia românească şi aproape trei sferturi din exporturi.

„Datele statistice indică faptul că industria prelucrătoare din România este într-o proporţie semnificativă legată, şi mai ales partea de componente auto, de economia Germaniei. Odată ce sectorul auto german înregistrează stagnări sau chiar scăderi, în funcţie de multe curcumstanţe, spre exemplu exportul de maşini nemţeşti, noxele şi aşa mai departe, evident că aceste schimbări afectează şi economia românească“, a declarat pentru ZF Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Producăorilor Autohtoni (PIAROM).

Continental şi Bosch România, producători germani de componente auto de pe piaţa locală, au împreună peste 27.000 de angajaţi în România şi afaceri de peste 3,2 mld. euro. Ambele companii îşi exportă peste 90% din producţia din România către Germania.

Marile companii germane simt din plin şocul războiului co­mercial dintre SUA şi China. Daimler, BASF, Con­tinental, Henkel, Luft­hansa şi Metro şi-au redus estimările de profit. Unele companii intenţio­nează să-şi diminueze numărul de angajaţi, cu producătorul de piese auto Continental - un barometru al activităţii din industria auto germană -, BASF şi Siemens anunţând concedieri.

Italia, a doua piaţă de export pentru România, a stagnat din punct de vedere economic în al doilea trimestru al acestui an prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Economia Italiei înseamnă mai mult de 10% din economia Uniunii Euro­pene, în vreme ce economia Ger­maniei de 3,3 trilioane euro înseamnă mai mult de 20% din PIB-ul UE, notează analiştii de la Banca Transilvania.

Aterizarea economiei germane în al doilea trimestru s-a produs pe fondul unui declin de 0,8% al exporturilor în dinamica anuală, cea mai severă scădere din ultimii şase ani, în vreme ce importurile au crescut cu 1,8% în T2 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Aici se adaugă lipsa de comenzi din industrie la nivel european legată de sancţiunile cu Rusia, care limiteaza proiectele existente şi de asemea incertitudinea de pe piaţa internaţională, având în vedere toate frământările, protecţionismul la care sunt tentate să apeleze tot mai multe ţări“, a mai spus Pârvan.

De asemenea, statistica germană mai arată că dinamica anuală a investiţiilor s-a redus la jumătate în T2, 2019, faţă de primul trimestru, în vreme ce consumul privat s-a accelerat.

Atât Pogonaru cât şi Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania, sunt de părere că scăderea exporturilor germane poate fi contrabalansată prin stimularea consumului intern.

„În citirea mea situaţia din Germania nu este foarte clară în sensul că ar putea sa ia măsuri de orientare către consumul  intern în condiţiile razboaielor comerciale pornite dinspre SUA. Este de prevăzut ca în perioada următoare politca germană să fie de încurajare a consumului intern. Juriul încă dezbate încotro o iau lucrurile în Germania. La toate îngrijorările pe care le avem din cauza situaţiei interne din România, cum ar fi dezechilibrele bugetare, când se adaugă şi descreşteri pe piaţa ta principală de export, ai o problemă“, a mai spus Florin Pogonaru.

Rădulescu de la BT spune că nemţii au spaţiu de manevră pentru stimularea consumului, mai ales datorită excedentelor pe care le-au înregistrat ani la rând:

„Pe de altă parte, ne aşteptăm la implementarea unui mix relaxat de politici economice în perioada următoare: perspectiva ca Banca Centrală Europeană să implementeze noi măsuri acomodative de politică monetară şi ca Guvernul de la Berlin să adopte măsuri fiscal-bugetare de susţinere a cererii agregate, având spaţiu de manevră în acest sens, după excedentul generat în ultimii ani“, scrie Andrei Rădulescu.

Cristian Pârvan, PIAROM

Industria prelucrătoare din România este într-o proporţie semnificativă legată, şi mai ales partea de componente auto, de economia Germaniei.

Andrei Rădulescu,

Banca Transilvania

Ne aşteptăm ca guvernul de la Berlin să adopte măsuri fiscal-bugetare de susţinere a cererii agregate, având spaţiu de manevră în acest sens.